Postul are titlul Aurul, insa voi avea si cateva pareri despre criza mondiala si valorile artificiale.

De la un timp, tot citesc titluri despre datoria americanilor: “Datoria publica a SUA a trecut de 10.000 de miliarde de dolari“, “Datoria publica din SUA face ca fiecare american sa fie dator cate 37 de mii de dolari“.
Acum iar se alarmeaza lumea: “819 miliarde de dolari ii va costa pe ameriani, planul anticriza“. Mai sa le plangem americanilor de mila.

Din cate observ, datoria americanilor este in dolari americani, nu in yeni japonezi, nu in yuanul chinezesc si nici in Euro. Care este problema pentru SUA? Niciuna. Aveau problema, si una destul de mare, daca datoria era intr-o alta moneda decat dolarul american.
Datoria SUA creste cu 100.000 USD/secunda. Asa, si? Nu poate trezoreria SUA sa tipareasca 100 mii de USD pe secunda?

Nu cred ca se va ajunge pana acolo incat SUA sa fie fortata sa-si plateasca datoriile, dar, daca se va ajunge pana acolo, probleme vor avea tarile care au imprumutat SUA, ele se vor alege cu niste bancnote fara valoare, pe care este desenat $. Ultimii pe care trebuie sa-i plangem sunt americanii.

Si acum revenim la titlul postului. Aurul. Eu m-am lamurit cum sta treaba cu datoria publica a SUA, dar alternativa la dolar care este?
Celelalte monede trebuie eliminate din start (ce face SUA poate sa faca oricare alta tara), certificatele sau actiunile isi au valoarea tot intr-o moneda, imobiliarele sunt prea imobile, obiectele de arta sunt prea rare, masinile de colectie sunt niste fiare.
Ei bine, cautand o alternativa, am ajuns sa citesc despre Aur.

In anul 1717 Isaac Newton (mistrul Finantelor in Anglia) a standardizat aurul, acesta devenind etalonul, timp de mai multi ani, pana cand, a-nceput sa-i deranjeze pe multi. Nu puteau sa-l aiba dupa bunul plac. Asa ca, treptat, pana in 1971, toate tarile au renuntat la el, ca etalon.

Aurul – putina istorie:

Se pare ca aurul a fost descoperit inaintea cuprului. Prima data a fost gasit sub forma unor bucati stralucitoare din nisipurile raurilor si din depunerile aluvionare. Aurul a fost dintotdeauna apreciat pentru stabilitatea sa fata de agentii corozivi. Este un metal care are ca simbol chimic Au, foarte dens (19,32 grame/cm3), motiv pentru care bijuteriile din aur masiv sunt foarte grele.
Este foarte usor de prelucrat, de fapt este cel mai maleabil metal, atat de maleabil incat dintr-un gram se poate realiza un cearsaf de un metru patrat.

Aurul pur este intotdeauna galben, are 24k (puritate 99,99%) si, fara aliaj, este prea moale pentru a fi folosit la fabricarea bijuteriilor. Materialele care se folosesc la intarire pot modifica culoarea acestuia, de aici si diferitele nuante pe care le gasim la aur: galben (aliaje argint fin si cupru), alb (alierea cu zinc) si rosu (alierea cu cuprul). Deseori aurul alb mai este placat si cu rodiu.
Proportia in care se gaseste materialul pretios in compozitia unui aliaj determina finetea acestuia, adica numarul de karate, scris cu k, sa nu se incurce cu numarul de carate de la pietrele pretioase.

Exemple:
- 9 karate (9k) inseamna 9 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 37,5%, adica o finete de 375.
- 14 karate (14k) inseamna 14 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 58,33%, adica o finete de 585.
- 18 karate (18k) inseamna 18 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 75%, adica o finete de 750.
- 22 karate (22k) inseamna 22 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 91,67%, adica o finete de 916.
- 24 karate (22k) inseamna 24 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 99,99%, adica o finete de 999.

De retinut. Pe o bijuterie se scrie cifra care reprezinta finetea (375, 585, 750, etc.) sau numarul de karate (14k, 18k, 22k, etc.)

Minereurile de aur pur, in afara de aurul nativ, sunt foarte rare. Aurul se gaseste majoritar in doar cateva minerale rare. Uneori acesta e întalnit si sub forma de aliaj cu alte metale, in special argint.

Pirita este numita “aurul prostului” care si-a capatat aceasta denumire de la asemanarea cu aurul in culoare si stralucire

Fiind un material ravnit, aurul a facut si face multe victime, multi mineri separau aurul de roca cu ajutorul mercurului.
Pe langa victime omenesti mai putem adauga si efectele asupra mediului inconjurator. Sunt corporatii puternice care au zeci de mine in toata lumea. Aceste corporatii pot face adevarate dezastre ecologice pentru a gasi aur. Pur si simplu muta muntii din loc.
Utilajele lor arata cam asa:

De exemplu, la mina Batu Hijau, de altfel una dintre cele mai moderne, pentru obtinerea unei uncii de aur (28,34g) se extrag peste 250 de tone de minereu si roca, care este depozitata in padurea tropicala de langa mina.

Investitiile in mina sunt mari, dar cum un lingou de aur de 12,5 kg, valoreaza acum peste 335.000 $ este o investitie profitabila.

De exemplu, la mina Veladero din Argentina, zacamantul a fost descoperit in 1997, constructia minei a inceput in 2002 si a durat 3 ani, productia a inceput in 2005. A costat firma canadiana 550 milioane dolari.
Mina produce 700.000 uncii pe an si se poate extrage timp de 16 ani.
Un calcul simplu: 700.000 uncii X 16 ani X $1000 (cat valoreaza o uncie) = 11 miliarde dolari.
Indiferent cat ar costa intretinerea si salariile pe 16 ani, cu cele 11 miliarde de dolari, nu poti avea probleme financiare.

Insa aurul din lume este limitat.

Daca aduni tot aurul din lume, poti strange doar pentru un cub cu latura de 20 de metri. Pana acum au fost extrase doar 160 de mii de tone de aur, si nu prea mai este mult de extras.

Din cauza asta aurul are valoare. Daca maine SUA ar vrea sa tipareasca 820 de miliarde de dolari (cat a costat planul anticriza), o poate face usor, insa garantat nu vor putea sa extraga 2,5 milioane de lingouri de aur (820 miliarde dolari).

Daca datoria SUA ar fi 30 de milioane de lingouri de aur si ar trebui sa o achite, ar da de dracu’, norocul lor este ca datoria e in dolari, 10 mii de miliarde de dolari (30 de milioane de lingouri de aur).

Nu sunt singurul care si-a dat seama ca aurul este printre putinele lucruri cu valoare reala din lume, vezi graficul de mai jos.

Prevad o urcare a cotatiei, nu vreau sa insinuez ca vom avea recorduri doborate, insa trebuie sa fim constienti ca aurul va fi valoarea de refugiu pe timp de criza.

Ar trebui sa ne gandim mai mult cui ii dam pe mana cele 300 de tone de aur de la Rosia Montana. Nu ne putem baza doar pe cele 100 de tone, rezerve la BNR.

Mult inspirat de wiki