spuse pe bune, bine si apasat
29 Aug 08
Femeile in varsta au devenit pentru mine niste babe (inainte le ziceam doamne in varsta, dar nu merita). Nu aveam nimic cu batraneii, din contra, imi erau chiar simpatici, si ii respectam mai mult decat oricine, respectand inaintarea lor in varsta. Dar cum sa nu ai nimic cu niste babe care stau sa te priveasca mereu ce faci, unde te duci, cu cine pleci, pe cine aduci la tine, cine te aduce acasa? Si cum sa nu te enervezi cand vezi ca pe lista de intretinere apare o persoana in plus, pe motiv ca a vazut o baba intrand mai multe persoane intr-un apartament! Mai pe scurt, daca vine o prietena la mine o data, trebuie sa o trecem ca si locuitor in acest apartament, ca doar a facut baba reclamatie. Nu mi-a venit sa cred! Asa ca sa nu cumva sa mai chemati pe cineva in vizita, sau nu in numar mare, ca daca va vede vreo baba, trebuie sa treceti numarul tuturor persoanelor care au calcat prin casa voastra, la intretinere!
Si daca asta ar fi toata problema ar fi bine. Dar cand vezi ca deschide usa, da televizorul incet, se uita cine si la ce ora coboara pe scari, iar apoi, daca te intalnesti in tramvai, te spurca in toate felurile daca nu ii dai locul. Dar noi, ca tineri civilizati, ne ridicam dinainte pentru a merge tanti o statie ca doar are abonament gratuit si se plimba pe toate liniile de autobuz. Si ce ii mai injura pe cei cu masini, ca cica sunt straine, si de unde au avut ei bani sa isi cumpere? De parca le-ar fi platit ea, baba! Pacat ca astfel de persoane rautacioase strica reputatia batraneilor simpatici ce isi plimba nepoteii cu rolele prin oras. Cu ce oare greseste restul lumii, de nu isi pot trai viata?
Nu stiu cum fac unii, ca inebunesc cu trecerea timpului. Isi dau copiii afara din casa, ii blestema, ii vorbesc de rau la restul lumii. Altii ajung sa se certe intre ei sau sa se apuce de bautura, exact la batranete. Nu inteleg aceasta mentalitate. Unele femei nu suporta sa li se zica ca au imbatranit, sau le macina gandul ca vor trebui sa iasa la pensie si va zice lumea”uite pensionara”. Ce conteaza ca stai acasa daca inca poate discuta un om decent cu tine? Decat sa te crezi mare doamna, si sa iesi sa tipi pe geam la niste copilasi care se joaca in fata blocului, capatand o mentalitate de baba? Poti ramane mereu tanar, daca isi pastrezi mentalitatea de om capabil sa realizeze ceva. Nu inteleg cum in copilarie te poti juca cu zapada, iar peste ani si ani sa ajungi sa pui sare pe ghetus, pentru a nu se mai juca nepotii tai?
Declar oficial ca cel mai trist lucru in viata este sa devii baba! Sper sa nu trec nicioadata prin aceasta transformare!