ziarul Cancan ar da faliment in cateva luni.

[via]

De pe un forum auto.
Deci el daca-l prinde pe unu ca ii face rau la masina, il omoara cu mana lui. In schimb, i se pare normal sa dea cu spatele pana face poc. Chestia este sa nu lase urme, chiar daca face poc.

Click pe poza pentru marire.

Cât de puţin interesaţi suntem de pasiunile noastre şi ale altora. Mi-am dat seama astăzi că nu am nicio pasiune care să mă reprezinte, cu atât mai puţin una care să imi ocupe timp, să ceară implicare si sacrificiu.

Astfel, poate din suferinţa de a nu mă putea defini prin ceva anume, eram genul de om care admira orice pasiune, dar mai cu seama colecţionarii. Mi se părea fascinant să văd oameni care strâng timbre, bani, poze, insecte, orice. Să poţi să te identifici cu ceilalţi printr-o pasiune comună. Toate astea însă până aseară când am dat peste o carte care m-a făcut să îi urăsc (ce mod ciudat de a fi manipulată – un roman ). Dar da, cu ce drept îşi însuşesc colecţionarii lucrurile care nu le aparţin?

Să vă povestesc câte ceva din carte. Se numeşte “Colecţionarul” (că doar de aici am pornit) si e scrisă de John Fowles. E uşor de citit, aparent e banală, dar reuşeşte să trezească multe sentimente de furie si indignare. Un fel de “o carte cu un psihopat în care ne regăsim cu toţii, prizonieri ai unor idei, sentimente, negări”. Un el, dintr-o clasă socială de jos, frustrat de poziţia lui în societate, se îndrăgosteşte de ea, studentă la arte plastice. El, Federick Cleg, câştigă la loterie, astfel îşi permite să cumpere o vilă în afara oraşului şi plănuieşte să o răpească pe Miranda Grey, cea de care se îndrăgostise, cu gândul de a o face să îl descopere, să il iubească si să il accepte. Doar că prin metoda găsită de el nu face nimic altceva decât să facă din ea un mort viu, ceva ce nu mai există decat material, dar care pentru el era puterea de a o avea captivă. O colecţionase şi îi ignorase dorinţa de libertate, cu toate că îi cumpăra orice aceasta cerea. Captivă într-o cameră izolată de lume, încearcă diferite metode de a îl determina să o elibereze: îi promite prietenia, îi oferă sfaturi, îl invaţă ce înseamnă arta, îi oferă pasiune şi plăcere. În capitolul I si III este descrisă lumea prin prisma jurnalului scris de el, iar în capitolul al doilea, ea îşi învinge singurătatea tot printr-un jurnal, dar care expune cu totul şi cu totul o altă lume.

Finalul deschis al cărţii m-a revoltat. M-a făcut să urăsc cartea, dar să o şi iubesc. M-a învăţat că trăim cu toţii izolaţi de libertate şi că suntem proprii noştri colecţionari: colecţionăm gânduri, idei, sentimente, pe care le omorâm din dorinţa de a căpăta si păstra frumosul. Ne obligăm să devenim prizonieri, paznici, doar pentru a ne asigura că putem avea ce ne dorim. Dar terminăm prin a renunţa într-un mod absurd la ce visam şi înlocuim vechea colecţie cu una noua. Aşa renunţam mereu la noi.

Oho, ce injuraturi aveam pregatite pentru Anca Boagiu si cei care au lucrat la ordonanta privind obligativitatea anvelopelor de iarna, da’ am zis sa ma abtin pana apare legea.

Astazi a venit decizia ca anvelopele de iarna sa devina obligatorii din 2011. Adica importatorii de anvelope, patronii de vulcanizari si restul bisnitarilor, care isi frecau mainile de bucurie, o iau acum in mana. Ah, cum crescusera ei pretul, asa, finut, cu 30% )

Pentru cineva care accepta sa fie vicepresedintele celui mai nesimtit partid politic, cuvinte precum “calitati morale”, “decenta”, “solidaritate” si “incredere” dau mai prost decat atunci cand incurci High-Definition cu judetul Hunedoara.

Autostrazile din Romania sunt ca vampirii, toata lumea a auzit de ele, dar nimeni nu le-a văzut. Asa vede o jurnalistă britanică venita sa exploreze Romania in vremuri de Halloween elanul autoritatilor romane de a construi autostrazi. Sursa

Dar oare ce ar fi trebuit sa scrie? Ca in Romania sunt zeci de autostrazi, ca in zona de campie sunt cu cate 6 benzi, iar la munte, unde se lucreaza din greu sa sape in munti, sunt tunele ca in NFS, ca Romanie e tara unde daca vrei sa mergi la munte ai cu ce, ca trenul si autobuzele merg in orice colt al Romaniei, ca doar in cateva ore ajungi oriunde, ca peisajele si castele din Romania sunt minunate, ca avem o tara cu un potential urias, ca Bucurestiul este curat, ca nu exista nesimtiti in trafic, ca in Craiova nu sunt caini si tigani, ca in Moldova nu este saracie, ca portiunea de drum Drobeta-Timisoara e cea mai de calitate portiune din Europa, ca lucrarile au durat doar cateva luni, ca muncitorii nu lipsesc si sunt cu sutele, si nu stau si fumeaza toata ziua, ci au restrictie pana dupa program, ca manastirile din Moldova nu sunt cu bani si nu te costa nimic sa le vezi pe toate, ca zonele verzi din Romania sunt curate si oricand vrei sa faci un gratar nu ai nevoie nici macar de patura, asa de curata si verde e iarba romaneasca?

Stiti care e diferenta dintre jurnalista britanica si politicienii romani? Ca ea chiar a vazut ce inseamna Romania. Dar dintre jurnalista britanica si jurnalistii romani? Ca jurnalismul se face pe strazi, dar nu doar pentru a poza “vedete”!

Romanii au devenit mai responsabili si mai atenti atunci cand urca la volan. Stau marturie datele Inspectoratului General al Politiei Romane care arata ca numarul accidentelor rutiere este în scadere, pentru al doilea an consecutiv.

Asa, fara motiv, pac, devine romanul mai responsabil

Hai, frate, cat de greu e sa cauti niste statistici cu consumul de combustibil in Romania si sa vezi ca in ultimii doi ani, din cauza crizei, acesta a scazut cu vreo 20%. Adica lumea merge mai putin cu masina, adica sunt mai putine masini pe drumurile din Romania, deci normal sa scada si numarul de accidente.

Eu inteleg ca politistii vor sa-si traga spuza pe turta lor si sa zica ca i-au facut pe romani mai responsabili la volan, dar tu, ziarist, chiar asa usor pui botu’?

Dupa 4 ani de procese cu o companie de telefonie mobila, locatarii unui bloc, pe acoperisul caruia s-au montat antene GSM, au castigat in instanta procesul si vor obliga operatorul sa le dea jos.

Ma-ntreb si eu, daca tot a durat procesul 4 ani, au masurat si ei nivelul de radiatii la ei in bloc, cu antenele deasupra si cat sunt radiatiile la blocurile vecine? Ca au mai facut unii asa in Craiova, pe Nicolae Titulescu, si acum isi baga unghiile in gat, ca au pierdut si banii si sunt si mai radiati, pentru ca aia si-au luat antenele si le-au mutat pe blocul de vis-a-vis.

[sursa]

Cercetatorii astia sunt din aceeasi categorie cu cei care au descoperit ca doua cautari pe Google genereaza aceeasi cantitate de CO2 cat pentru fierberea unei cani cu ceai, sau cei care au descoperit ca vacile polueaza mediul mai mult decat automobilele, sau cei care au descoperit de ce se machiaza femeile, sau cei care au descoperit ca inteligenta face spermatozoizii mai vigurosi, sau cei care au descoperit gena prostiei etc.

Din pacate, cat timp s-au jucat unii de-a cercetarea, cheltuind sume mari de bani, milioane de oameni au murit de SIDA, leucemie, psoriazis sau alte boli pentru care inca nu exista tratamente de vindecare.

Pe 1 septembrie am plecat la mare. Stiind ca este sfarsitul verii, cu cateva zile inainte de plecare, am verificat pe weather.com, meteo.ro, freemeteo.com + doua aplicatii pe android cum va fi vremea la mare. Pot sa spun ca au nimerit-o fix o duda. Nici macar seara nu erau in stare sa nimereasca cum va fi a doua zi.

Eh, niste specialisti in meteorologie zic ca vine cea mai grea iarna din ultimii 1.000 de ani. Adica, Gigeii vor sa-mi spuna mie ca stiu cat de grea a fost iarna din 1036 sau 1109, de fapt, sunt atat de specialisti incat stiu cum au fost ultimele 1000 de ierni, chiar daca, de multe ori, nu sunt in stare sa ghiceasca cum va fi vremea a doua zi.

[sursa]