O colega de Catedra mi-a povestit recent o intimplare vesela din experienta sa didactica a ultimilor ani. Tinea un curs de limba engleza la Facultatea de Educatie Fizica si Sport si, la prima intilnire cu studentii, a intrat intr-un amfiteatru imens, ticsit cu o multitudine de centimetri de masa musculara si cranii rase dupa moda pustiurilor tibetane. La vederea tinerei domnite “de engleza“, masa musculara s-a animat subit, emitand icnete si sughituri ce puteau trece, la rigoare, drept urale si ovatii. Colega a avut un moment de inspiratie astrala, care a salvat-o practic pentru tot restul semestrului. A ridicat mainile in slavi – precum sefii de stat care saluta multimea in delir – si a strigat din adancurile fiintei, acoperind isteria furibunda: „Copii, ati intrat pe usa principala a cladirii atunci cand ati venit incoace?“ „Daa!“ – a raspuns un cor baritonal, nedumerit. „si ati vazut o placuta neagra, dreptunghiulara, lipita de zid, in dreapta?“ „Daa!“ – a zumzait armata de atleti, pe culmile excitatiei nervoase. „Ei bine, acolo scria, cu litere aurii, frumos rotunjite, in limba romana, Universitatea Al.I. Cuza. Sa tineti minte! Asta înseamna ca aici ne aflam la Universitate. La Universitate, stam cuminti in banci si facem liniste. La stadion, strigam Ura ori Huo. La Universitate, nu. Deci, Universitate egal ciocu’ mic. Stadion egal ciocu’ mare. Ati inteles, puisori?“ „Îngî“, s-a mai auzit, timid si vag perceptibil, din multimea cazuta, neasteptat, intr-o tacere mormantala.

(more…)

Cum orice idee buna trebuie exploatata la maxim, mai ales in ceea ce priveste comertul, cei de la Jurnalul s-au gandit sa isi lanseze proria linie de carti in genul celor de la Adevarul. Proiectul se numeste “Biblioteca pentru toti” dupa mai vechea editura cu acelasi nume, si se va derula pe parcusul a 2 ani. Un proiect foarte amplu care incepe cu un tiraj de 150 mii de exemplare, dar care se asteapta sa cresca la 250 de mii in uramatoarea jumatate de an.

Mie unul nu imi plac ideeile copiate de nici un fel, dar cum celor de la Adevarul incepe sa li se ingroase obrazul pe zi ce trece, oferind din ce in ce mai putine carti spre vanzare la chioscuri, fortandu-te sa iti faci abonament, nu imi ramane decat sa sper ca cei de la Jurnalul sa invete din “greselile” celor de la Adevarul.

Cartile din colectia “Biblioteca pentru toti” vor avea dimensiunile de 12×20 cm si vor fi editate in colaborare cu editura Litera. Primul volum va aparea in data de 18 martie, miercurea si va contine opera “Cel mai iubit dintre pamanteni” de Marin Preda. Cartile vor aparea timp de doi ani saptamanal, miercurea, iar pretul acestora va fi de 10,9 RON impreuna cu ziarul.

Campania se bucura de aportul puternic al catorva nume sonore dupa cum se vede in clipul urmator:

Deea, are 20 de ani si viata ei de zi cu zi e legata de un scaun cu 4 roti. Pe care acum nu il mai are.
Unul nou costa destul de multi bani iar prietenii au ajutat-o cu cat au putut. Mai este nevoie doar de 2500 dolari. Poti sa ajuti cu oricat: 10 lei, 50 lei, 100 lei, 500 lei, 1000 lei. Mai jos sunt conturile unde poti transfera bani pentru un scop nobil.

USD – Cod IBAN: RO72RNCB0763107572540003
Euro – Cod IBAN: RO02RNCB0763107572540002
RON – Cod IBAN: RO29RNCB0763107572540001
Toate conturi deschise la BCR.

Andreea Musatescu este numele ei si poate vorbi foarte bine la telefon insa cu foarte mare dificultate isi poate misca mana dreapta pentru a actiona un carucior electric de care are mare nevoie!
O puteti contacta la: 0722.548.200 sau andewootz@yahoo.com

citeste mai multe despre Deea

Postul are titlul Aurul, insa voi avea si cateva pareri despre criza mondiala si valorile artificiale.

De la un timp, tot citesc titluri despre datoria americanilor: “Datoria publica a SUA a trecut de 10.000 de miliarde de dolari“, “Datoria publica din SUA face ca fiecare american sa fie dator cate 37 de mii de dolari“.
Acum iar se alarmeaza lumea: “819 miliarde de dolari ii va costa pe ameriani, planul anticriza“. Mai sa le plangem americanilor de mila.

Din cate observ, datoria americanilor este in dolari americani, nu in yeni japonezi, nu in yuanul chinezesc si nici in Euro. Care este problema pentru SUA? Niciuna. Aveau problema, si una destul de mare, daca datoria era intr-o alta moneda decat dolarul american.
Datoria SUA creste cu 100.000 USD/secunda. Asa, si? Nu poate trezoreria SUA sa tipareasca 100 mii de USD pe secunda?

Nu cred ca se va ajunge pana acolo incat SUA sa fie fortata sa-si plateasca datoriile, dar, daca se va ajunge pana acolo, probleme vor avea tarile care au imprumutat SUA, ele se vor alege cu niste bancnote fara valoare, pe care este desenat $. Ultimii pe care trebuie sa-i plangem sunt americanii.

Si acum revenim la titlul postului. Aurul. Eu m-am lamurit cum sta treaba cu datoria publica a SUA, dar alternativa la dolar care este?
Celelalte monede trebuie eliminate din start (ce face SUA poate sa faca oricare alta tara), certificatele sau actiunile isi au valoarea tot intr-o moneda, imobiliarele sunt prea imobile, obiectele de arta sunt prea rare, masinile de colectie sunt niste fiare.
Ei bine, cautand o alternativa, am ajuns sa citesc despre Aur.

In anul 1717 Isaac Newton (mistrul Finantelor in Anglia) a standardizat aurul, acesta devenind etalonul, timp de mai multi ani, pana cand, a-nceput sa-i deranjeze pe multi. Nu puteau sa-l aiba dupa bunul plac. Asa ca, treptat, pana in 1971, toate tarile au renuntat la el, ca etalon.

Aurul – putina istorie:

Se pare ca aurul a fost descoperit inaintea cuprului. Prima data a fost gasit sub forma unor bucati stralucitoare din nisipurile raurilor si din depunerile aluvionare. Aurul a fost dintotdeauna apreciat pentru stabilitatea sa fata de agentii corozivi. Este un metal care are ca simbol chimic Au, foarte dens (19,32 grame/cm3), motiv pentru care bijuteriile din aur masiv sunt foarte grele.
Este foarte usor de prelucrat, de fapt este cel mai maleabil metal, atat de maleabil incat dintr-un gram se poate realiza un cearsaf de un metru patrat.

Aurul pur este intotdeauna galben, are 24k (puritate 99,99%) si, fara aliaj, este prea moale pentru a fi folosit la fabricarea bijuteriilor. Materialele care se folosesc la intarire pot modifica culoarea acestuia, de aici si diferitele nuante pe care le gasim la aur: galben (aliaje argint fin si cupru), alb (alierea cu zinc) si rosu (alierea cu cuprul). Deseori aurul alb mai este placat si cu rodiu.
Proportia in care se gaseste materialul pretios in compozitia unui aliaj determina finetea acestuia, adica numarul de karate, scris cu k, sa nu se incurce cu numarul de carate de la pietrele pretioase.

Exemple:
- 9 karate (9k) inseamna 9 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 37,5%, adica o finete de 375.
- 14 karate (14k) inseamna 14 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 58,33%, adica o finete de 585.
- 18 karate (18k) inseamna 18 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 75%, adica o finete de 750.
- 22 karate (22k) inseamna 22 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 91,67%, adica o finete de 916.
- 24 karate (22k) inseamna 24 parti de aur dintr-un total de 24 parti aliaj si rezulta un continut de aur de 99,99%, adica o finete de 999.

De retinut. Pe o bijuterie se scrie cifra care reprezinta finetea (375, 585, 750, etc.) sau numarul de karate (14k, 18k, 22k, etc.)

Minereurile de aur pur, in afara de aurul nativ, sunt foarte rare. Aurul se gaseste majoritar in doar cateva minerale rare. Uneori acesta e întalnit si sub forma de aliaj cu alte metale, in special argint.

Pirita este numita “aurul prostului” care si-a capatat aceasta denumire de la asemanarea cu aurul in culoare si stralucire

Fiind un material ravnit, aurul a facut si face multe victime, multi mineri separau aurul de roca cu ajutorul mercurului.
Pe langa victime omenesti mai putem adauga si efectele asupra mediului inconjurator. Sunt corporatii puternice care au zeci de mine in toata lumea. Aceste corporatii pot face adevarate dezastre ecologice pentru a gasi aur. Pur si simplu muta muntii din loc.
Utilajele lor arata cam asa:

De exemplu, la mina Batu Hijau, de altfel una dintre cele mai moderne, pentru obtinerea unei uncii de aur (28,34g) se extrag peste 250 de tone de minereu si roca, care este depozitata in padurea tropicala de langa mina.

Investitiile in mina sunt mari, dar cum un lingou de aur de 12,5 kg, valoreaza acum peste 335.000 $ este o investitie profitabila.

De exemplu, la mina Veladero din Argentina, zacamantul a fost descoperit in 1997, constructia minei a inceput in 2002 si a durat 3 ani, productia a inceput in 2005. A costat firma canadiana 550 milioane dolari.
Mina produce 700.000 uncii pe an si se poate extrage timp de 16 ani.
Un calcul simplu: 700.000 uncii X 16 ani X $1000 (cat valoreaza o uncie) = 11 miliarde dolari.
Indiferent cat ar costa intretinerea si salariile pe 16 ani, cu cele 11 miliarde de dolari, nu poti avea probleme financiare.

Insa aurul din lume este limitat.

Daca aduni tot aurul din lume, poti strange doar pentru un cub cu latura de 20 de metri. Pana acum au fost extrase doar 160 de mii de tone de aur, si nu prea mai este mult de extras.

Din cauza asta aurul are valoare. Daca maine SUA ar vrea sa tipareasca 820 de miliarde de dolari (cat a costat planul anticriza), o poate face usor, insa garantat nu vor putea sa extraga 2,5 milioane de lingouri de aur (820 miliarde dolari).

Daca datoria SUA ar fi 30 de milioane de lingouri de aur si ar trebui sa o achite, ar da de dracu’, norocul lor este ca datoria e in dolari, 10 mii de miliarde de dolari (30 de milioane de lingouri de aur).

Nu sunt singurul care si-a dat seama ca aurul este printre putinele lucruri cu valoare reala din lume, vezi graficul de mai jos.

Prevad o urcare a cotatiei, nu vreau sa insinuez ca vom avea recorduri doborate, insa trebuie sa fim constienti ca aurul va fi valoarea de refugiu pe timp de criza.

Ar trebui sa ne gandim mai mult cui ii dam pe mana cele 300 de tone de aur de la Rosia Montana. Nu ne putem baza doar pe cele 100 de tone, rezerve la BNR.

Mult inspirat de wiki

Doua materiale de la goga.ro care merita vazute.

Alocatia de stat
Un material care incearca sa demonstreze ca acordarea alocatiei de stat pentru copiii care au implinit varsta de 18 ani si isi continua studiile liceale sau profesionale, este disciminatorie, si drept urmare Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii ar trebui modificata. Astel, alocatia trebuie platita in mod unitar doar pana la implinirea varstei de 18 ani.

[sursa articol]

Drepturile fotografilor
Prezentare a drepturilor fotografilor raspunzand la urmatoarele intrebari: ce se poate fotografia legal, care sunt limitele in care se pot folosi fotografiile si care sunt drepturile fotografului asupra fotografiilor sale ?

[sursa articol]

Stabilisem cu o colega acum cateva zile sa ne motivam una pe cealalta in a citi. A citi orice carte buna care ne cade in mana. Am convenit ca in fiecare saptamana sa citim  aceeasi carte, dupa care sa o dezbatem. Din pacate, nu am inceput acest proces, pentru ca am ales ceva pe care nu o aveam niciuna dintre noi si trebuie sa o cautam la biblioteca.

M-am gandit ca ar fi mult mai usor daca ne-am strange mai multi, am propune o carte in fiecare saptamana, si am face un review la sfarsit. Nu stiu de ce, dar nimeni nu constientizeaza cat de important este sa citesti. Poate ca asa ii vom atrage si pe ceilalti in acest joc.

Pentru mine personal, este un test care ma face sa sper ca mai exista cititori in ziua de zi. Astept propuneri cu titluri de carti care ar trebui citite, iar daca o sa fie doritori, o sa stabilim in cele din urma si cartea. Ar putea fi transformata si in leapsa. Vrea cineva?

Pana vom afla, daca vom afla, cine a fost la volanul masinii cu numarul B 81 SNT, masina care a lovit mortal un om pe trecerea de pietoni si despre care martorii spun ca la volanul ei se afla Mircea Stanescu, fiul ziaristului Sorin Rosca Stanescu, hai sa citim ceva despre aceasta masina, ceva petrecut asta-vara in iulie.

[sursa]

Oltenasul.ro

Cu totii ne-am obisnuit sa lenevim in fata calculatorului cat mai multe ore. Deoarece mereu suntem dornici de informatii noi, intotdeauna ajungem sa citim si sa apreciem ce fac si scriu ceilalti. Avem nevoie de cat mai multe surse de informatii, insa tendinta spre online a crescut foarte mult, de aceea avem nevoie si de ziare online.

Oltenasul.ro elimina stresul de a merge pana la un chiosc de ziare, de a plati un abonament in plus pe luna, de a aduna informatii din mai multe parti. Este un ziar online, al nostru, al oltenilor, cu stiri concentrate si exacte despre ceea ce se intampla in judetul Dolj.

O sa fac un review al acestui ziar, incercand sa descriu partile care imi plac si cele care mai pot fi imbunatatite.
Ca design, arata oarecum bine. Un pic cam stridenta imaginea cu intrarea in Parcul Romanescu, dar fiind elementul care caracterizeaza cel mai bine orasul Craiova, se admite aparitia in prim plan. Culorile folosite: alb-albastru, ofera si ele o senzatie placuta si odihnitoare, dar si un sentiment de respect pentru culorile care definesc orasul nostru.

Un ziar care cuprinde 7 categorii: Parerea lu Oltenasul, Politica, Administratie, Eveniment, Sanatate, Enigme, Editoriale. In prima categorie, articolele sunt subiective, Oltenasul exprimandu-si parerea asupra evenimentelor ce se petrec, abordand diverse subiecte. Urmatoarele categorii vor fi obiective, din cate am observat pana acum, sunt doar expuse informatiile, lasandu-ne posibilitatea de a ne face singuri o parere. Administratia – categoria ce are ca scop aducerea la cunostinta a deciziilor pe care Primaria si Consiliul Local le iau cu privire la administrarea bunurilor si conditiilor din acest oras. Urmatoarele categorii cuprind articole in concordanta cu titlul lor. Categoria Editoriale nu cuprinde inca niciun post.
Ne putem abona si la Newsletter, primind zilnic articolele prin adresa de Email. In partea de sus exista si functia “Cautare”, care faciliteaza cautarea informatiilor.
In bara de jos exista: Home, Ultimele Stiri, Parerea lu’ Oltenasul, Bancuri, Despre noi, Contact.
Cred ca ar mai putea fi completata sectiunea “Despre noi”, unde este descris doar scopul acestui proiect, nu si cine este responsabilul lui si care sunt cei implicati.
In partea de jos exista si un blogroll, nu foarte bine definitivat, pare mai degraba o insiruire de linkuri.

Sectiunea Concurs, are in vedere anuntarea unui concurs cu un premiu destul de atragator, o excursie la Busteni, in perioada 2-8 februarie 2009 (data este ideala, fiind vacanta intersemestriala atat pentru studenti cat si pentru elevi), de 2 persoane. Concursul de pe Oltenasul.ro se va desfasura in perioada 19 decembrie-29 ianuarie.
Speram ca statisticile sa ramana publice pe toata perioada concursului. Transparenta fiind o obligatie pentru un ziar.

Sa speram ca acest proiect va evolua si va capata dimensiuni intr-un timp scurt, iar informatiile oferite vor fi cat mai complete si bine prezentate.
“Suntem olteni si ne mandrim cu asta”

Uleiul de palmier se foloseste pe scara larga, fiind utilizat la gatit, deserturi, fabricarea cosmeticelor, sapunurilor si, mai nou, pe post de biocombustibil.
Efectele folosirii uleiului de palmier sunt benefice, sau cel putin asa citim in majoritatea revistelor si ziarelor, ca de exemplu aici. Altii nu sunt de acord.
Insa, cei mai multi spun ca acesta trebuie sa inlocuiasca uleiul de floarea soarelui, deoarece rezista la 230 de grade Celsius, nu patrunde în alimente, nu miroase, nu face fum, tine la mai multe cicluri de folosire etc.

Oare folosirea uleiului de palmier nu are si efecte negative?

Hai sa vedem cine il produce, cat produce, unde il produce.
Anual, in toata lumea, se produc peste 40 de milioane de tone de ulei de palmier, insa sunt doua tari care produc peste 85% din productia mondiala. Este vorba de Indonezia, cu 20 de milioane de tone, si Malaezia, cu 17 milioane de tone. Ambele tari producand 37 de milioane de tone de ulei de palmier.
Marea majoritatea a plantatiilor cu palmieri, ale celor doua tari, se afla in insula Borneo.

Borneo este a treia insula ca marime de pe glob. Numai Groenlanda si Noua Guinee sunt mai mari decat ea.
Suprafata este de 743.330 km², iar ca sa ne dam mai bine seama cat este de mare trebuie sa spunem ca suprafata Romaniei este de 237.530 km², adica insula Borneo este de peste 3 ori mai mare decat Romania.

Impartirea administrativa a insulei se face intre statele Indonezia, Malaezia si Brunei. Primele doua au in administrare cea mai mare parte din insula, Indonezia partea de sud si Malaezia partea de nord.

Borneo are cele mai inalte paduri tropicale din lume, paduri care adapostesc arbori de peste 70 m inaltime. Aici se gasesc peste 15.000 de plante, printre care, cea mai mare floare si cea mai mare orhidee.
Problema este ca pe aceeasi suprafata nu pot sa fie si padurile si plantatiile cu palmieri, usor, usor plantatiile cu palmieri iau locul padurilor, iar ritmul de inlocuire este ametitor. In ultimii 20 de ani, in fiecare an se defriseaza peste 8000 km². Deci, in fiecare an, din Borneo, dispar paduri de pe o suprafata mai mare decat Judetul Dolj sau de doua ori mai mare decat suprafata pe care o are la noi Delta Dunarii. Atat de mare este graba cu defrisatul incat acesta se face prin incendiere, se ard mii si mii de hectare. Se arde atat de mult incat, la emisii de CO2, Indonezia este depasita doar de SUA si China.

In partea administrativa a Malaeziei, in Sumatra si Borneo, aproape patru milioane de hectare de padure au fost deja schimbate in ferme de palmieri. Malaezia are acum mai putin de 20% din suprafata padurilor pe care o avea inainte de a incepe plantatiile de palmieri. Daca se mentine ritmul actual, in anul 2022, va constitui un adevarat miracol existenta unei paduri in insula Borneo.
Faptul ca localnicii care locuiesc acum pe insula sunt la fel de saraci, ca si inainte de introducerea plantatiilor cu palmieri, nu mira pe nimeni.

M-am gandit sa gasesc cateva diferente intre EI (Junimistii si marii scriitori romani), si noi (generatia de azi).

-Ei isi faceau studiile in strainatate, si se intorceau in tara pentru a face universitati aici si pentru a promova cultura. Noi ne facem studiile in Romania si plecam in strainatate la cules de capsuni, barmani, cameriste.
-Ei criticau cartea, nu persoana. Ei apreciau gandirea, nu frumusetea. Noi iubim dupa aspectul fizic si ignoram inteligenta altora.
-Ei isi trimiteau copiii in strainate si ii sfatuiau ceea ce sa faca intocmai, prin scrisori, iar acestia isi ascultau parintii si le marturiseau mereu adevarul [Jurnalul lui Titu Maiorescu]. Noi plecam de acasa sa scapam de parinti, ii mintim ca ne trebuie bani pentru carti, examene, si nu suntem in stare sa ne asumam nicio responsabilitate.
-Ei isi faceau singuri bani, dand meditatii in limba latina. Noi cheltuim bani, facand meditatii la diverse, mai toate materiile de baza.
-Ei stiau ce inseamna seriozitate. Noi nu stim cu ce se mananca.
-Ei au infiintat prima revista literara Convorbiri Literare, noi am infiintat Bravo, Bravo Girl, Playboy, unde fetele nu se jeneaza in fata parintilor lor sa le arate cat de mari au crescut.
-Ei organizau cenaclu literar, noi organizam dansuri de strada.

Ar mai putea continua exemplele, dar cred ca este de ajuns sa ne dam seama de ce “ne merge asa bine”.