La mine in liceu s-a pus la cale un plan pentru a ajuta acei copiii defavorizati. Fiecare clasa trebuie sa stranga o anumita suma de bani, din care sa putem cumpara hainute, mancare, si alte lucruri pentru nevoile personale. Pana la urma, aceste fraze au ajuns niste clisee. Oamenii nu mai sunt in stare sa ajute, iar daca ajuta, o fac pentru ca asa zice cineva, pentru ca sunt impinsi de la spate, sau pentru ca este o sarbatoare, si asa cum ne indeamna biserica, trebuie sa facem fapte marete. Nu prea sunt de acord cu aceste lucruri, dar nu am alta optiune. Sa va spun de ce. Pentru ca nimeni nu intelege ca acesti copii nu au nevoie de noi DOAR de Craciun, nu au nevoie DOAR de cateva portocale o data pe luna, DOAR de cateva hainute pentru a se simti si ei integrati in societate, nu au nevoie de iubirea si atentia noastra DOAR in luna decembrie. In primul rand, daca dorim sa ii ajutam, trebuie sa vedem mai departe de aceasta luna, aceasta sarbatoare, si sa ii bucuram macar prin simpla noastra prezenta acolo o data pe luna, oferindu-le macar prietenie.

Am sa va spun o scurta povestioara, un caz real. Mai demult, avea sa se intemeie o familie fericita. Un barbat si o femeie, care se iubeau, si faceau totul impreuna. In fiecare seara de vara mergeau la pescuit, pentru ca locuiau intr-un oras ce permitea ca acel rau sa treaca la cativa pasi prin fata blocului lor. Priveau apusul, pescuiau, se tineau in brate, visau sa aiba un copil, care sa le umble casa de bucurie. In cativa ani a venit si copilul, acum mergeau toti 3 la pescuit, iar copilul invata sa inoate sub privirea fericita a parintilor lui. Peste cativa ani, relatia dintre cei trei se distantate. Cei doi soti au hotarat sa divortete, insa nu au putut face partajul si au ramas in acelasi apartament. Cateva luni mai tarziu, femeia isi gaseste un alt barbat, pe care hotaraseste sa il duca acasa. Exista insa o singura problema. Apartamentul avea doar 2 camere: una pentru fostul ei sot, si una pentru copil, ea si viitorul sot. Asa ca s-a gandit ca solutia cea mai buna ar fi sa cheme politia si sa dea afara copilul din casa (implinise deja 18 ani). In continurea nu se stie ce va fi, insa nu pot intelege de ce exista oameni, de ce exista femei, care nasc, care cresc copii, pentru a ii parasi. De ce numim avortul un pacat, cand alungarea unui copil din casa este de 10 ori mai dureroasa decat un avort? De ce sa dam o sansa cuiva sa se nasca, daca noi suntem cei care ii luam sansa sa traiasca? Probabil multi copii din orfelinate sunt cei prinsi la mijloc in aceasta societate si sufera datorita inconstientei parintilor. Pentru ei trebuie sa facem ceva si nu este doar un simplu slogan politic.

Ideea mea este urmatoarea. M-am tot gandit ca politicienii apeleaza la blogosfera pentru a isi face auzite propunerile, GDS face apel la blogosfera pentru infrunzirea Craiovei,  marile firme cauta sa isi vanda produsele prin ajutorul bloggerilor si anunturilor acestora. Blogosfera a luat proportii mari si ajunge sa fie o parte importanta a societatii. De aceea, m-am gandit, ca putemm face si noi ceva pentru acei copii defavorizati, lasati in voia sortii. Putem face ca in fiecare luna acesti copii sa se bucure de viata, si in loc sa oferim cadouri lcd-uri sau excursii de lux in concursurile organizate in blogosfera, mai bine am oferi informatii si ajutor pentru acei copii. Putem aduna hainute, bani, mancare, sau putem verifica macar daca sunt conditii bune pentru cei ce traiesc acolo. Asa ca o sa apelez la fiecare blogger, sa isi puna in ordine ideile, si sa vina cu o initiativa in ceea ce priveste ajutorarea celor nevoiasi, macar in luna decembrie. Astept propuneri si apoi va trebui sa le punem in aplicare.

Iata ca am inceput si cura nr 3. Momentan sunt la Ciclul A, un ciclu scurt de doar 5 zile. E bine
Analizele sunt bune. Colegii din spital sunt bine, mai putin Emanuel..care inca se mai resimte dupa scurta vizita la ATI ONCOLOGIE CLUJ. Maine ma asteapta o zii plina de transpiratii. Si cand zic transpiratii ma refer la punctia lombara. paralizat.Ce ii mai naspa ca dupa aceasta punctie nu am voie sa ma misc nici macar un deget, imobilizat la pat pe spate cu privirea in tavan, ca un Cand baga domnu doctor acu in coloana … transpir instantaneu. Din cap pana in picioare. Numai faptul ca scriu aceste randuri parca imi provoaca durerea din timpul puntiei. Pacat ca nu se transmit senzatiile la fel de reale si in cazul altor ganduri ). Ieri am ajuns la cluj insa doar azi am inceput cura. Ciclofosfamida si hidratare la greu. Scriu aceste randuri in pauza meciului CFR Cluj – FC Bordeaux Daca castiga clujul, ma imbrac si am duc in piata unde se aduna suporterii si am sa tip in pas cu ei :X Lo lo, lo lo, lo lo lo looo lo lo looooooooooooo CFR!

la o zi dupa

Astazi am facut o punctie lombara, o procedura prin care tii se ia maduva din shirea spinarii, si iti baga medicament in locul maduvei extrase. Ideea e ca apoi trebuie sa stai 3 ore intins pe spate fara sa faci nimic … nici o miscare . SI pana stateam eu asa … a inceput doctorita delia sa rada de mine ca am inceput sa sforai. Ma si filmat. NU IMI VINE SA CRED CA SFORAI !!!!!!!!!! In rest toate bune, mai am 2 zile si plec acasa. Azi am facut ospat aici in salon gratare, cotlet si ceafa de porc cu cartofi mujdei si bere fara alcool. am intarziat cu a 2a parte a tratamentului si acum tre sa stau mai mult la perfuzii datorita faptului ca deoarece pentru ca am fost plecat la cumparaturi

la trei zile dupa

Astazi plec acasa. Dupa 5 zile de spital, plec acasa. Am adormit tarziu si m-am trezit devreme. Cred ca nu mai am rabdare sa ajung odata acasa. Vine gabitza cu masina dupa mine impreuna cu fratemio. Vin baietii pregatiti, masini de gaurit, capsat, tot ce trebe ca sa traga netu prin clinica.* * intre aceste 2 stelute am facut o pauza de 1 ora …. mia fost rau. Senzatii de voma dinalea de iti vine sa iti vomiti plamanii. Dar au trecut repede….. Traiasca Osetronu. Mai am un pic de hidratare si am scapat de perfuzie. Fac bagajul si am taiat-o acasa. Inca nu au venit analizele de la punctie, insa nu cred ca sunt probleme. Aseara am avut musafiri. A fost popishca la mine. A ramas masca cand o asistenta ia cerut o bricheta sa aprinda o lumanare in salonul 14. In jurul orei 21 si 10 murise un pacient. Dumnezeu sa il ierte. “Ata ete” si ca sa ne luam dupa invatarurile domnului dr. Cucuianu: “Mortii cu mortii, Vii cu Viile”. Viata merge mai departe. Oricum …. ma bucur ca pe zii ce trece sunt tot mai aproape de scopul final! AMR ~ 1 an =)) !

este bloggerul care m-a impresionat cel mai mult, de departe.

Un excelent articol scris de Ioana Ene, se pare ca este printre putinii ziaristi care nu sunt sau nu au sefi chiriasi.

Ni se spune ca si chiriasii care au cumparat sunt proprietari. Nu, pentru ca nu au cumparat de la adevaratul proprietar, care nu si-a dat acordul pentru vanzare. Nu poti fi proprietar daca nu ai cumparat de la proprietarul de drept si asta n-o pot schimba Dan Voiculescu si ciuma rosie care-l sustine.

Ni se vorbeste cu lacrimi in glas despre chiriasii care s-au sinucis la evacuare? Tragic, intr-adevar! Dar de ce nu vorbeste nimeni despre proprietarii care s-au sinucis la nationalizare, parintii celor care acum pretind casele inapoi? Ei nu conteaza, nu-i asa, pentru ca Dan Voiculescu a decis ca punctul zero, facerea lumii, a fost anul 1990.

Apoi, proprietarii urmeaza sa fie despagubiti la valoarea de piata a imobilului. Avand in vedere ca este vorba despre case vechi, in general vile din zone centrale ale marilor orase, se vor aduna sume uriase, fabuloase.

De unde vor fi ele platite. Cum de unde? De la bugetul de stat al Romaniei. Adica din banii fiecarui roman contribuabil. Cine va beneficia de ei? Noii proprietari care au cumparat aceleasi proprietati la preturi derizorii. Au dat prin anii ’90 cateva zeci de mii de lei, si au acum case care valoreaza sute de mii, poate chiar milioane de euro. Statul face cinste!

Cine sunt acesti noi proprietari, adica fostii chiriasi ai celor mai valoroase dintre casele cadou? In general clientela politica a celor aflati la putere in anii marilor vanzarii, anii 90 cum spuneam, sau, mai rau, ai puterii comuniste care i-a instalat acolo cu mult timp inainte.

Astazi am fost in Piata Mare (dupa o perioada mare de timp) sa mai fac cateva cumparaturi. Ceea ce nu observasem pana acum, poate ca nu intrasem pe poarta aceea de prea multe ori, au fost acei oameni care stateau cu sutele de carti insirate pe rafturi. Am mers sa ma uit si am vazut o serie de carti foarte, foarte interesante. Prima data m-am gandit ca sunt destul de scumpe, insa surpriza a fost atat de mare sa aflu ca toate cartile costau cam pana in 10 lei. De exemplu Padurea Spanzuratilor a avut pretul de 4 lei. Exista multe alte carti, in special romanesti, care merita citite, si care pot fi achizitionate la un pret extrem de favorabil. Decat sa merg la biblioteca judeteana sa caut o carte, pe care, poate nici nu o au, si pe care o citesc si nu pot sa o las mostenire mai departe, mi se pare destul de neconvenabil tinand cont ca pot sa o achizitionez cu maxim 5 lei.

Mai exista si in centru tarabe cu carti, insa sunt mai scumpe. Nu foarte, in comparatie cu pretul cartilor care au devenit destul de costisitoare, insa nu pentru buzunarele oricarui om care isi doreste o biblioteca mare. Parintii mei au asezat de-a lungul timpului carte cu carte pe rafturile bibliotecii, pana s-a umplut. Acum consider ca este de datoria mea, sa le umplu si eu la randul meu si sa le pot da mai departe. Imi place mult sa ma duc la maica-mea sa o intreb”zi-mi si mie ce carte ai mai citit din biblioteca sa citesc si eu! Atunci imi recomanda cateva carti, iar daca are timp, le si discutam dupa ce o citesc. Ceea ce nu imi place la biblioteca de acasa este ca exista destul de multi autori straini. Mi-as dori o biblioteca mare, cu literatura romana, unde sa cuprind toate volumele celebre“Ciresarii, Morometii, Enigma Otiliei, Ciocoii vechi si noi, Ion, Rascoala, La Medeleni, Padurea Spanzuratilor, etc“.  O mare parte din ele le detin, dar prefer sa le intregesc din banii mei, pentru ca parintii au investit cat de mult au putut.

Mi-ar placea sa existe ceva posibilitate sau actiune sa se numeasca Schimb de carti! De exemplu, fiecare om care isi doreste o carte, sa intre pe un forum, cineva care o are acasa sa i-o trimita la adresa specificata, si sa ii fie inapoiata intr-un termen de xtimp. Eu as merge pe incredere si as imprumuta cartile mele, desi multi zic ca nu le dau pentru ca se pierd sau se murdaresc sau se rup. Insa, poate exista chiar oameni doritori, si care vor sa discute despre cartile citite. Curios este ca am vazut atatea forumuri cu calculatoare, masini, tehnologie, bani, pornografie, cu mii de comentarii si implicatii, insa nu am vazut pana acum(poate exista da nu am vazut eu), forum cu oameni care schimba idei asupra cartilor citite.

Se intampla doua lucruri: ori lumea nu mai are timp sa citeasca, ori cei care citesc pastreaza pentru ei si se rezuma la a sti ce s-a intamplat intr-o carte si doar atat. Ca de tras o morala, mai rar!

Cumparati carti? De unde?

Un roman in Canada este singurul blog caruia i-am citit toate posturile (are 9 posturi). Este blogul unui roman care pe 23 Septembrie 2007 a ajuns in Canada, Toronto si de cateva saptamani a inceput sa-si publice experientele personale din Canada pe blog.
Imi place ca nu a inceput sa scrie imediat ce a ajuns acolo, imi place ca sunt parerile unuia care traieste acolo si nu ale unuia care se afla intr-o excursie de cateva zile in Toronto, imi place ca posturile sunt diversificate si cuprind cat mai multe din viata Canadienilor, imi plac pozele, imi place faptul ca sunt pertinente comparatiile cu Romania, imi place ca nu-si injura tara din care tocmai a plecat.

Sper ca acest blog sa nu fie un hobby de moment, garantat daca va continua sa scrie in acelasi stil eu nu-i voi ierta nici un post.

P.S. Din pacate se pare ca a fost doar un hobby de moment

Am citit aici un post mai mult decat interesant, in ceea ce priveste iubirea. Un post unde nu ne este prezentata iubirea ca eternitate si durabilitate, ci iubirea in toate formele ei: sincera, placuta, satisfacatoare, nebanuita. Si nu este vorba doar de o iubire, ci de mai multe. Sincer, eu cred ca totul depinde de rapiditatea cu care iti gasesti iubirea adevarata. Daca o gasesti dupa alte 10 “iubiri” e normal sa ai o cutie cu amintiri, daca nu, e destul de placut si minunat sa stii ca ramai toata viata cu aceeasi persoana. Click AICI pentru a citi postul intreg.

Parerea mea de nespecialist este urmatoarea: daca aveti de vandut ceva din domeniul imobiliar, grabiti-va sa o faceti, daca aveti de cumparat atunci mai aveti rabdare, peste putin timp veti cumpara mult mai ieftin.
De ce cred ca piata imobiliara va fi in scadere:
- in jurul Craiovei exista teren pentru alte 10 orase. Cati se vor mai pacali sa plateasca 70 de euro pe mp?
- preturile sunt la un nivel nesimtit, un apartament cu 3 camere, 65 mp, Craiova, intr-un cartier slab cotat, a ajuns la 75.000 de Euro, este un pret prea umflat ca sa nu se sparga.
- lucrez la trei site-uri de anunturi, de o buna perioada, toti vand si nimeni nu cumpara, sunt anunturi cu aceleasi terenuri din vara lui 2007.
- inflatia este in crestere, dobanzile cresc, in luna mai se asteapta o noua crestere din partea BNR, deci creditele se vor scumpi si se vor acorda din ce in ce mai putine, astfel vor dispare de pe piata o mare parte din bani.
- incepe sa apara blocajul, daca avem parte de o stagnare a pretului, urmat de cea mai mica scadere, toti cei care au folosit imobiliarele ca pe o investitie vor vrea sa vanda rapid, insa cei care vor dori sa cumpere se vor intreba: de ce sa cumpar acum daca, de la saptamana la saptamana, pretul scade?
- recesiunea care incepe sa apara pe pietele internationale.
- ofertele mult mai ieftine din Ungaria si Bulgaria, fac ca multi bani sa se indrepte intr-acolo.
- pe viitor, din ce in ce la mai multi va incepe sa le placa viata la tara+aer curat+GSM+internet+10 euro/mp la 30 Km de oras, decat viata plina de zgomot+aglomeratie+poluare+200 euro/mp de la oras.

Vom trai si vom vedea

Daca vrem sa scapam de asta ar trebuii sa privim din ce in ce mai mult spre energia alternativa.
Energeia – blog de ecologie – este un blog dragut care trateze subiectul energiilor alternative, regenerabile si gratuite. Mai multe gasiti pe blog.

Stiati ca…? este un blog nou care ofera curiozitati, informatii noi si inedite din diverse domenii.
Mi-a placut faptul ca fiecare articol este interesant, cuprinzator si bine documentat, deci se vede munca depusa.

Dulce amarui - e dulce, e amarui, e nou, e altfel, e bun de citit.