Fiind crescuta la bunici in primii 7 ani de viata m-am atasat foarte mult de sat. De satul romanesc.  Problema este ca in ultimele zile ma bantuie mereu intrebarea “Ce se va intampla cu satele romanesti”?

Pe ulita unde am fost crescuta aveam ca vecini pe Nea Chinezu’, un batran cu ochelari care urmarea tot ce se intampla dupa banca de langa gard, pe Tusa Catarita, care imi aducea mereu o paine prost facuta pe care o aruncam imediat ce pleca, pe Nea Parla, avea o gradina imensa de lalele si de fiecare data cand veneau parintii la mine in vizita ma lasa sa le dau cateva din acel paradis. In partea cealalta, la bunicii din partea mamei mele, traia Cordita, avea niste prune de ai fi stat urcat in pom cu orele si nu te saturai, in casa de langa era Nea Mita, saracutul nu putea face prea multe, dar il vedeam mereu plecand cu caruta din acea din fier, Tata Nasu’ era chiar fratele bunicului si avea o nevasta pe Baba Leana pe care nu o suportau multi in sat, era cam rea de gura.

Dar aceste nume au ramas doar amintiri. Niciuna din aceste persoane nu mai este. A mai ramas poate doar cel cu care au trait o viata intreaga si acum se taraste pe batatura sa o mai duca macar cativa ani, e deja batran. Copiii toti au plecat la oras, la tara munca e grea, sapa face bataturi, locuri de munca nu sunt, copiii nu au niciun viitor. Fiecare om isi alege locul unde sa ii fie mai bine. Acum casele sunt locuite doar de batrani, 1, 2, cati au mai ramas.

Peste cativa ani casele vor fi goale si parasite, asa cum sunt cele ale caror proprietari au murit. Si oamenii pe care ii cunosc de cand eram o piticanie ce se juca in nisip au inceput sa imbatraneasca, iar casele lor arata tot mai suprede, tot mai parasite si mai ale nimanui. Din 5 case de langa, 2 sunt parasite.

Oamenii care locuiesc acum la tara mai au cativa ani si le vor parasi, dar o data cu ei vor muri si satele romanesti. Pentru ca nu exista bani, nu exista conditii si nu sunt oameni care sa mai tanjeasca dupa pescuitul acela “taranesc”. In mod probabil, copii mei nu vor fi norocosi sa apuce sa mearga cu caruta, sa dea de mancare la gaste, sa vada cum se praseste si munceste un teren si tot mai greu le va veni sa inteleaga Ion, Morometii, Amintiri din copilarie.

Pentru ca saltele romanesti vor muri…