“Democratia este calea cea mai usoara catre tiranie”. Democratia este o forma rea de guvernamant. Nu o spun eu, ci o spune Aristotel. El nu este de acord cu democratia, pentru ca ea implica egalitate intre oameni, iar starea naturala a oamenilor o reprezinta de fapt inegalitatea.
“Masa e absoluta; fiecare prost luat in parte e un prost si atat. Dar toti prostii astia, luati impreuna, sunt un principiu istoric.
Prin insasi ordinea ei ideologica, democratia il obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa-i poata zice: ce mai faci, frate? Partea proasta este ca oamenii de exceptie pot ajunge captivi in cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se exprima specia. Prin individ se exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influenteze foarte mult asupra maselor. Acestia sunt alesii. Istoria este facuta de alesi. Paradoxul societatii umane este ca multimea ii produce pe conducatori, iar acestia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricarei democratii burgheze. Asta e forta constanta a democratiei. Iar extremelor – fie extremei stangi, fie extremei drepte – , care violeaza ideea de echilibru social, democratia le este ostila”
Ce cred eu despre democratie? Am ajuns sa cred ca sunt mintita la istorie cand aud ca democratia inseamna un regim politic prin vointa poporului, ca in democratie sunt respectate drepturile cetateanului, ca poporul are puterea de a hotari. In primul rand, eu nu stiu pe cine sa condamn: pe cei de vor sa fie alesi, sau pe alegatori.
Nu avem constiinta politica. Ne lasam manipulati de oricine si orice. O sa luam doua situatii clare in care omul din popor voteaza de fiecare data pentru interesul propriu, ci nu pentru binele tuturor. Un prim caz ar fi campaniile electorale. Nu este campanie in care sa nu primesc pixuri, galeti, plase, icoane. La tara bunicii primesc: faina, ulei, zahar, bere, inghetata, etc. Sunt multi cei care se lasa influentati de aceste daruri, iar atunci cand merg la vot il aleg pe cel care le-a satisfacut nevoile (in cazul nostru este vorba de nevoi banale). Un al doilea exemplu este legat de partidele politice si apartenenta la un grup. Oamenii voteaza fie ca patronul face parte dintr-un anumit partid politic, iar angajatii se gandesc la binele propriu si voteaza candidatul din partidul respectiv, fie ca primarul municipiului/orasului/comunei apartine unui partid politic, iar cetatenii se simt obligati sa voteza asta, mai ales datorita promovarii excesive in orasul respectiv.
Daca ar fi sa facem o statistica, am observa ca putini oameni stiu de ce voteaza si de ce aleg un anume candidat. Suna nostim, insa democratia este de fapt un premergator al tiraniei. De ce? Pentru ca alegem prost, mereu aceeasi oameni care nu stiu de ce isi dau votul pentru cineva aleg prost, pentru ca o sa avem multi presedinti prosti, care vor profita de aceste voturi gratuite din partea poporului prost, si pentru ca va veni momentul in care ne vom intreba de ce merge totul atat de haotic. Atunci vom reactiona ca o mare parte din prostimea de azi si vom urla ca “Vrem unul care sa dea cu pumnul in masa”. Iar asa se va naste dictatura!
Urechile mele aud sunete care spun ca ar vota cu Vadim sau Becali. Abia atunci realizez cat de periculoasa este democratia.
