De cand ii stiti pe Ion Radoi ca lider de sindicat la Metrorex, pe Liviu Luca ca lider la sindicatul Petrom, pe Marin Condescu lider la Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia, pe Bogdan Hossu la Cartel Alfa, Dumitru Costin la BNS sau Marius Petcu la CNSLR Fratia?
Sunt aceiasi de ani de zile, nu? Se numeste dictatura. Chiar daca se fac congrese, si Ceausescu facea, de fiecare data ies tot ei, nici macar nu transpira, la fiecare congres sunt votati in unanimitate.

Sistemul este bine pus la punct. Pentru ca este reprezentat de sindicat, fiecare muncitor trebuie sa contribuie cu 1% din salariu la fondul sindicatului, indiferent ca este sau nu membru de sindicat. Teoretic, liderul de sindicat este ales de cei pe care ii reprezinta, adica muncitori, si numai ei pot sa-l schimbe. Chiar daca pare usor, in practica, nu este, pentru ca intre liderul cel mare si muncitori se afla liderii de sectoare. Muncitorii pot alege direct doar liderii de sectoare, care la randul lor aleg liderul cel mare.

De unde s-a plecat (caz real):
Un lider, care reprezenta 3500 de muncitori, continua sa lucreze la locul de munca, lua apararea oricarui muncitor care era pus pe listele de disponibilizare, locuia intr-o garsoniera, iar cand avea nevoie de masina, se ruga de conducere sa-i imprumute una.

Unde s-a ajuns, dupa 20 de ani:
Este acelasi, mai reprezinta doar 1000 de muncitori, n-a mai organizat o greva de peste 12 ani, el intocmeste listele de disponibilizari, are 3 birouri, 2 secretare, vila, iar masina de serviciu este un Audi.

Ce trebuie retinut:
1. Un lider de sindicat poate  sa puna pe lista de disponibilizari orice muncitor doreste, niciun muncitor nu are puterea, singur, sa schimbe liderul de sindicat.
2. In nicio intreprindere, liderul de sindicat nu este ales prin vot direct de muncitori.

Cine trebuie sa se teama de cine?