Acum cca un an am avut si eu parte de acea experienta placuta sau mai putin placuta din timpul liceului: un schimb cultural intre tara noastra si Franta. Am explicat aici ce nu mi-a placut si de ce nu as mai face acest schimb.

In primul rand, acest schimb nu se face intre copiii care sunt cu adevarat pasionati de franceza, de cunoastere, de educatie, ci se face intre copii cu bani. Cel putin, de la mine din clasa au mers aceeasi care au mers si anul trecut. Plus ca tin minte ce fel de elevi au mers din scoala noastra anul trecut si imi confirma aceasta parere. In al doilea rand, de unde atata idolatrizare pentru francezi? Chiar nu a observat nimeni incultura lor in masa? Acum cateva saptamani am avut de facut o compunere cuprinzand 10 cuvinte in franceza date de contextul acela. Am rugat-o pe corespondenta mea de anul trecut sa ma ajute, fiind unele cuvinte si expresii metaforice din limbajul lor curent, insa a fost foarte uimita de greutatea acestui exercitiu. Si bineinteles nu a stiut.

Nu generalizez. Nu vreau sa spun ca daca intr-un liceu sunt 10 prosti, tot liceul este prost. Insa sistemul lor occidental trece peste anumite etape, asa cum si sistemul nostru este inglobat de teorie fara practica.

Vineri a inceput din nou acest schimb, francezii au ajuns in tara dupa care au venit si la majoratul meu. Bineinteles ca bautura a fost principala lor atractie. Anul trecut au participat la orele noastre, insa anul acesta, pentru a nu se crea deranj, s-a preferat sa se renunte la aceasta optiune. Si atunci, ma intreb, ce cauta ei de fapt aici? Testeaza pretul la tigari si bautura? Aoleo, la cat e euro acum, se umfla saracii.