spuse pe bune, bine si apasat
7 Jul 10
Mi-a trecut prin minte o intrebare simpla: oare doctorii doneaza sange? Toate spitalele se plang ca nu au rezerve suficiente de sange, ca oamenii nu doneaza si ca pacientul are de suferit.
Ultimele doua variante sunt destul de intemeiate. Am cunoscut multi oameni care “se tem” de ace (ma intreb cine nu se teme), insa este un pas psihologic ce trebuie trecut o data si frica incepe sa dispara. Miturile cum ca organismul are de suferit sau ca te poti infecta cu diverse boli sunt doar mituri si sper ca oricine este constient ca cele doua scuze nu au nicio valoarea stiintifica. Iar faptul ca pacientul are de suferit este efectul cel mai dureros al sistemului sanitar: pacientii au ajuns sa cumpere sange, sa caute necunoscuti/prieteni care sa ii ajute si sa doneze, sa se roage sa mai apara si pentru a doua zi sangele mult asteptat.
Insa nu ar fi mai simplu daca toate persoanele din sistemul sanitar ar fi obligate (e cam mult spus “obligate”) sa doneze sange (cele care sunt apte pentru asa ceva), astfel numarul mare de personal care exista in tara ar acoperi cu siguranta nevoie mare de sange? Fiecare medic sau asistent sa doneze de 4-5 ori pe an, indiferent ca este doctor chirurg, oftalmolog, ginecolog, etc. Astfel s-ar scuti o parte din banii pe care ii investesc in campanii si in bonurile pe care ti le oferi cand donezi si s-ar ajuta la modernizarea sistemului sanitar. Ar avea de castigat atat doctorii si mediul in care lucreaza, cat si pacientul care nu ar mai trebui sa depinda uneori chiar si de necunoscuti.
“ar fi obligate” nu merge de nicio culoare cu sistemul democratic si nimeni nu trebuie obligat sa doneze sange. Donarea de sange trebuie sa se faca benevol sau contra unei sume de bani.
De aceea am zis ca e prea mult spus “obligate”. Ar putea fi considerata o obligatie morala, pe care ar trebui sa o faca toti doctorii. Sa se propuna undeva la nivel inalt, si fiecare sa adopte o pozitie pozitiva fata de aceasta initiativa. Asa cum ei depun un juramant ca fac tot ce pot sa salveze viata unui om, aceasta donatie de sange sa faca parte din acest juramant, ca doar asta inseamna pana la urma: salvarea vietii unui om.
In plus, de ce se fac sute de campanii prin care omul de rand e chemat sa doneze sange, si nu exista nicio campanii prin care persoanele din sistemul sanitar sa fie chemate sa doneze sange, ca doar fac parte din sistem si sunt mult mai informate despre cum se doneaza, nici nu pot invoca motivul fricii de ace, ca doar lucreaza toata ziua cu ele, si ar ajuta mult sistemul pe care se presupune ca fiecare doctor in parte ar trebui sa contribuie la imbunatatirea lui.
In plus, exista n legi care incalca principiul democratiei si care nu aduc niciun beneficiu societatii, de ce inca una, intr-un mod absurd daca ar fi impusa, ar face rau? Toata lumea ar avea de castigat. Doar ar rani orgoliul cetateanului care cand vine vorba de drepturi e primul care striga ca locuieste intr-o tara democratica, iar cand vine vorba de obligatii incepe sa critice principiile acelei tari.
Flori, pe unii medici nu ii poti “obliga” sa isi faca datoria, daca nu sunt “unsi” si tu ai pretentii sa mai si doneze sange?
Sunt de acord ca ei sunt in masura sa stie cel mai bine cat de mult este nevoie de sange si ce presupune asta. Ma hazardez sa spun ca sunt si medici care doneaza, ma gandesc ca sunt oameni adevarati printre ei.
Noi romanii avem in general o mare problema cand vine vorba de solidaritatea de genul asta. Sicanele la care sistemul ii supune pe donatori (is pline blogurile de articole despre cum baga asistentii bete in roate celor veniti sa doneze – de obicei pentru un cunoscut sau ca rezultat al unei campanii de sensibilizare), reduc si mai mult disponibilitatea romanului de a pierde timp aiurea si de a sta cu saru-mana pentru a face un gest de mare omenie.
De acord. Am citit si eu pe forumuri cum sunt unii intampinati cand se duc sa doneze sau cum asistentele mai pun deoparte cateva pungi de sange, ca atunci cand un pacient are nevoie sa recurga la “numai daca platiti puteti obtine sangele” (experienta pe care am trait-o si eu cu bunica mea.)
Dar spre mirarea mea, astazi cand am fost sa donez am dat de cei mai onesti doctori, care chiar daca au auzit ca donez pentru cineva, m-au tratat in cel mai frumos mod (poate si pentru ca am cea mai rara grupa de sange), insa pentru acei doctori si pentru modul in care mi-au multumit merita sa mai merg.
Sper si eu, ca si tine sa mai fie si doctori adevarati care sa doneze, insa ar fi mult mai bine ca cei care nu sunt “unsi” sa faca macar ceva util, daca nu pot sa-si indeplineasca alte datorii pe care le cere aceasta meserie.
Pana la urma ar trebui sa trecem totusi si peste obstacolele generate de medici care ne trateaza urat pentru ca pana la urma donatul nu se rezuma la niste functii ale unor oameni mai mult sau mai putin responsabili. Daca facem asta, o facem pentru cei care au nevoie si care oricum in mod sigur ne-ar spune acel “multumesc” din toata inima.
crezi ca 400 de doctori donand sange ar fi de ajuns?Sunt un donator de sange…am 21 de ani si pt ca sa nu risc sanatatea mea dozez de doar 2 ori pe an.E ceva daca fiecare ar avea bunul simt ar face-o..e ceva omenesc..si in plus nu se intampla nimic grav cu organismul el avand oricum rezerva de sange(cca 400ml) pe care il foloseste la un efort intens .
la locul unde donez sange..discutand cu medicii,mi-au spus ca fiecare dintre ei e donator 4 5 ori pe an si uneori din cauza lipsei fondurilor sau chiar doar pt a atrage”clienti” nu iau bonurile..
DONATI SANGE! Flori cand a fost ultima oara cand ai donat sange??ai fost macar sa vezi cum se desfasoara un proces de transfuzie sanguina?? lasa preconceptiile si prejudecatiile si du-te..
asteptam un post pe blog despre experienta…
Chiar azi am donat sange si vorbesc in cunostinta de cauza. Nu exista “iau sida sau alta boala” pentru ca acul a fost desfacut in fata mea si aruncat la fel in fata mea, cand mi s-au luat analizele, si cand mi-au luat sange la fel.
A doua chestie: “doare”. Simti o mica intepatura la inceput, ca la orice injectie, apoi spre sfarsit incepe sa te furnice putin mana, iar cand iti trage acul din vena e normal sa simti ceva ca doar e o rana acolo, insa nu dus la modul extrem de a nu mai putea de durere. Plus ca nu se simte vreun efect apoi, eu am iesit de acolo, nu mi-a fost rau, nu nimic.
A treia chestie: am vazut cativa tineri care au venit fiind donatori si care erau destul de informati, am vazut si alti oameni mai in varsta care aveau acel bun simt, acea omenie, dar nu e de ajuns pentru a salva o tara de lipsa enorma de sange pe care o intalnim in spitale. Daca intri pe forumuri si citesti o sa te ingrozesti. Romanii au mentalitatea aceea “de ce sa donez eu sange” sau “de ce sa risc?”, ceea ce nu ne lasa deloc sa ne dezvoltam. Iar daca noi, oamenii de rand nu putem fi asa inteligenti incat sa ne dam seama ca e bine sa donam si nu face niciun rau, macar doctorii, care lucreaza in sistem si stiu beneficiile acestui act, ar trebui sa se mobilizeze cu totii si sa doneze.
400 de doctori nu sunt suficienti. Dar zeci de mii, impreuna cu asistenti si tot ce implica sistemul sanitar ar fi rezolvarea la aceasta problema. Din contra, eu nu am prejudecati cand vine vorba de astfel de chestii. Sau incerc sa cred ca nu am.
Ei zic ca e sanatos sa donezi, presupun deci ca si ei doneaza.