« Si-a tras balcon | De acum poti face cadou cea mai rece imbratisare »

E grea viata?

Postat de Flori la ora 0:26 , afisat de 1681 ori, 4 afisari astazi

11 Feb 10

Prima ora de dupa vacanta a inceput cu o teorie aspra si dura asupra vietii. Profesoara de latina ne-a oferit explicatia vietii: nimic nu e roz, totul e negru. Mai am 4 luni de liceu, 4 luni pana la bac, vreo 5 pana la admitere. Recunosc ca am destul de multe emotii si ma gandesc la ce va fi dupa.
Tot ceea ce stiu in acest moment este ca toata lumea e stresata pentru viitorul nostru, al celor din clasa a XII-a. Toti ne “avertiseaza” asupra a ceea ce va urma. Intrebarea logica implementata in mintea mea este: “chiar atat de nasoala e viata dupa ce termini liceul”?

Oare cum va fi daca sunt admisa la facultate? Probabil imi va fi greu sa plec din oras, dar voi avea in “palmares” o reusita uriasa pentru viitorul meu. Voi avea baza unei idei, unei sperante. Voi face poate ceea ce imi place sau poate nu. Voi invata sa merg mai departe sau sa renunt. Dar totusi va fi o reusita.
Dar daca nu voi fi admisa? Gandul acesta aproape ma termina. Ma face sa ma imaginez in acea postura in care toti ma vor intreba daca am reusit si va trebui sa spun nu. Ma face sa ma gandesc ca nu am alte variante si nu voi sti ce drum sa aleg, ca va trebui sa ma dezamagesc si sa ii dezamagesc si pe cei din jur.
Ce se intampla insa dupa facultate? Voi avea un serviciu, nu voi avea? Imi voi permite o casa, o masina, sau voi fi nevoita sa traiesc o viata intreaga cu rate care sa ma streseze si sa ma transforme intr-un avar? Voi avea o familie? Va fi ca in filmele acelea cand toti membrii ies la iarba verde si adopta un catelus? Sau va fi ceva mai complicat si iarba verde va fi de fapt o canapea aruncata in coltul camerei?

Ce bine e sa fii copil.. dar parca vreau ceva mai mult. Parca ma visez la 30 de ani, insa nu ma pot imagina saraca, bogata, iubita, rea sau buna. Ma pot imagina doar femeie.. femeie care in mod sigur va sti ce vrea de la viata si isi va aminte ca 19 ani este doar o varsta intre da si nu, intre a fi si a deveni, intre a vrea si a putea.
Eu tot adolescenta sunt si inca visez ca viata este frumoasa si usoara, viata este asa cum vrei noi sa o vedem. Oare ma insel ?

Categorie: Intrebari

Tag: Intrebari, sperante, viata, viitor

Pe aceeasi tema:

9 Opinii pentru “E grea viata?”

dani says:

February 11, 2010 at 12:28 am

Hai mai Dane. Nu pare viata asta asa de grea. Depinde din ce unghi privim problema.

Reply
- Flori says:
  
  February 11, 2010 at 12:35 am
  
  In mod sigur Dan stie cum este viata, are si familie:D Eu insa, Flori, in clasa a XII-a, imi cam pun semne de intrebare: voi reusi, nu voi reusi?
  
  Sper sa pot privi si eu problema din unghiul din care o privesti tu!
  
  Reply
Liviu says:

February 11, 2010 at 12:34 am

Flori a scris, nu Dan Si ii uram succesuri la Bac.
Cat despre viata, nu e nici roz nici neagra.. are propriul ei raspuns. Intreab-o

Reply
dani says:

February 11, 2010 at 12:38 am

@Flori dupa ce am postat am observat autorul.

Ce sa-ti zic decat bafta… Da o sa reusesti cu siguranta!

Reply
- Flori says:
  
  February 11, 2010 at 12:47 am
  
  Multumesc! Asta incerc sa imi spun si eu, dar cine stie:D. Ce va fi, va fi. Important este sa trecem prin toate.
  
  Reply
Dan says:

February 11, 2010 at 7:05 am

Fiecare perioada a vietii are bucuriile ei, bucurii cu care nu te mai intalnesti. Ar trebui sa iei totul mai usor, sa fii mai optimista si sa nu te gandesti atat de mult la viitor.

Cand vei ajunge acolo o sa-ti para rau de perioada asta, ca ai trait-o plina de griji care s-au dovedit inutile.

Asta nu inseamna ca trebuie sa fii iresponsabila, dar nici sa-ti umpli viata cu griji, de acum, de la 18-19 ani.

Reply
emrares says:

February 11, 2010 at 7:53 am

Dupa ce am terminat liceul am facut 5 ani de inginerie. Mi-a placut mult mai mult la facultate decat la liceu. M-am inteles mai bine cu colegii. Am facut facultatea in orasul meu nu avea rost sa plec la cluj pentru a face aceeasi facultate. Pot spune ca sunt norocos mi-am gasit un loc de munca inainte sa termin facultatea si imi place tare mult. Eu te sfatuiesc ca in timpul facultatii sa incerci sa-ti gasesti un loc de munca in domeniul care te intereseaza. Chiar daca nu ai experienta, te duci la ei si ii rogi sa te ia ca si practicant, fara nici un fel de pretentie la bani. Dupa ce iti aduni ceva experienta poti sa ceri si ceva bani. Doar asa poti sa inveti ceva cu adevarat util, iar la sfarsitul facultatii sa ai ceva trecut in CV. Nu te duce sa lucrezi pe la restaurante si terase cum fac toti tinerii, e pierdere de vreme. Nu-ti va folosi la nimic pe viitor

Reply
A.Faith says:

February 12, 2010 at 11:08 pm

susţin ceea ce zice Dan mai sus. uite, eu am făcut un pariu cu cineva despre proba de lb. română de săptămâna viitoare. m-am interesat şi am aflat că de fapt, totul ţine de nişte noţiuni de bază de limba română şi inspiraţia de a interpreta la prima vedere un text, chestie pe care o fac zi de zi, la cât citesc pe net şi nu numai. deci mă duc la ghici, fără să mă pregătesc deloc. şi iau cea mai mare “chestie” de-aia care se poate lua (încă nu mie clară metodologia asta tâmpită de examen).

de ce ? pentru că pot şi pentru că am încredere în mine. ce se poate întâmpla în cel mai rău caz posibil? să iau nivelul mediu. aşa, şi? la ce-mi foloseşte? pe viitor la o angajare nu eşti întrebat: la ce nivel ştii limba română? că doar e limba maternă. în plus, cine mai ia în considerare BAC-ul în ziua de azi? nu se lua el în considerare anul trecut, când aveai ceva de tras pentru a te pregăti, dar acum, în forma asta de struţocămilă lovită de tren?

nu, nu te îndemn să faci acelaşi lucru, sunt conştient că fac o mare nebunie ce fac eu acuma, însă de ce să-mi fac atâtea griij? pentru ce?. pentru o porcărie care peste câţiva ani o voi da uitării?

în altă ordine de idei, pentru momentele de genul “dacă nu iau” îţi recomand şi un plan B. nu se ştie niciodată

şi te ajută foarte tare la moral, crede-mă, vorbesc din experienţă.

Reply
BIA says:

February 13, 2010 at 12:38 am

Nu te vei schimba niciodata si iti va fi foarte greu sa o faci chiar si cand spui tu ca la 30 de ani vei devenii femeie. Si daca nu iti dai seama la ce ma refer ….uite…”Dar daca nu voi fi admisa? Gandul acesta aproape ma termina. Ma face sa ma imaginez in acea postura in care toti ma vor intreba daca am reusit si va trebui sa spun nu.” La tine asta e problema de fapt … aici te impotmolesti tu si ti`am zis de fiecare data … de fapt daca ai traii undeva unde sa nu te cunoasca nimeni nu ar fi atat de greu sa treci peste faptul ca nu ai fost admisa la o facultate unde exista o concurenta si sunt niste medii zic eu semnificative si nu e foarte usor….asa ca nu poti sa spui ca nu ai avea o scuza…. deci nu inteleg de ce trebuie mereu sa te impiedici de aceasi intrebare ce vor spune ceilalti, ce le voi raspunde, cum le voi raspunde ce parere o sa aiba si asa mai departe… NU INTRi ,MAI AI UN AN LA DISPOZITIE ,doi, cati vrei tu ( e adevarat ca nu va fi acelasi randament , bine ca asta depinde de fiecare) mai sunt si alte facultati etc… cand vei trece peste oare peste lucru asta?

Reply