In perioada de 3-21 decembrie 2008, poti face si tu o fapta buna. Alatura-te echipei Quiz, si ofera o viata mai buna si mai frumoasa in preajma sarbatorilor de Craciun, a 50 de familii defavorizate.

Cum putem reusi acest lucru? Fiecare din noi poate oferi hainute, jucarii, sau bani. Daca aveti cunostinte in insitutii precum scoli, licee, magazine, ii puteti ruga sa amplaseze o cutiuta unde fiecare poate pune o suma de bani de care dispune. Pentru cei care sunt interesati, sa lase un comentariu si voi lua legatura cu ei.

Referitor la aceasta campanie, sunt foarte fericita ca pot face oameni fericiti, ca pot ajuta si eu pe cineva fara a primi nimic material in schimb, pentru bucuria de a vedea un zambet care crede in ceva. In acelasi timp, ma simt atat de prost fata de acesti oameni. Cu ce ochi ii voi putea privi eu, care fac acest lucru doar de sarbatori, iar in restul anului nu constientizez de foarte multe ori ca ei chiar nu au ce sa puna pe masa. Este ciudat, ca ei acum probabil stiu ca sigur cineva se gandeste la ei pentru ca se apropie Craciunului si asta ii face sa spere si sa astepte. Dar dupa ce va trece. Ce vor spune? Inca 12 luni ca sa ne fie bine? Nu cumva ma simt eu un om politic, darnic si sociabil doar inainte de alegeri? De ce lumea trebuie sa fie asa egoista, incat sa ofere un zambet doar de sarbatori. Oare acei copii nu au nevoie si ei de prieteni, nu au nevoie de acel ajutor cand camera este cam rece, cand pe tavan incepe sa apara igrasie, cand in frigider mai este doar un borcan cu mustar de la Craciunul trecut? Bineinteles, poporului roman ii este bine numai de sarbatori: hypermarketurile sunt in culmea fericirii, oamenii au bautura si mancare, statiunile sunt pline, oamenii politici isi scot bani din naivitatea poporului, copiii de la orfelinate numara zilele pana cand vor veni scoli, asociatii, oameni diversi, sa isi arate interesul. Si tot asa, aceasta fatada a fericirii continua.

Eu am alta idee. Ce ar fi daca i-am ajuta cu totii in luna Decembrie, Ianuarie, Februarie, Martie si in restul lunilor din fiecare an? Nu neaparat prin dulciuri, haine, bani. Poate ne-am putea interesa de un loc de munca pentru ei, poate i-am putea angaja la o firma de a noastra, sau poate ar conta mult sa ii trecem in agenda telefonica, si macar o data pe saptamana sa ii sunam sa mai aflam care le este viata. Sau probabil, vom fi prea ocupati… Dar cum nu multi sunt dispusi sa ajute tot timpul, macar de Craciun sa oferim o bucurie!