Stiu ca suna un pic copilaresc, dar cine nu este copilaresc cand vine vorba de artistii de suflet si de cantecele pe care le ascultam si in culcare si in sculare? Cine nu isi aduce aminte de posterele lipite pe pereti, sau de albumele si dosarele intregi cu artistul favorit? Cel putin, cativa ani din viata mea au fost alocati acestor jocuri cu schimbul de postere, abtibilduri, casete, etc.

In familie era batalie, frate-meu vroia Romania, Bug Mafia, La Familia, iar eu voiam Thalia, Andre, Blondy. De fiecare data cand strangeam bani de cate o caseta, iesea taraboi mare ce sa cumparam. Dulciurile ca dulciurile, dar cand primeam cadou cate o caseta de Craciun sau Sfantul Nicolae, nici nu ieseam din casa pana nu invatam toate versurile.

Astazi s-a mai rupt un pic din entuziasmul acesta, dar raman o mare fana a formatiei Voltaj. De fapt singura pe care o ascult regulat si pe ale caror versuri le stiu destul de bine. De ce imi place? Pentru ca au voce, pentru ca fac niste spectacole extraordinare, pentru ca ei canta live, pentru ca discografia lor este buna de la cap la coada. Sunt curioasa daca cei mici, in ziua de azi, colectioneaza la fel ca si noi, daca se joaca de-a artistii, daca dau spectacole in fata blocului, daca fac invitatii pe foaie de hartie, daca intreaba lumea”vreti autografe”?

Voi aveti vreo formatie sau vreun cantec de suflet? Mie imi face placere sa ascult si melodii vechi, precum “Ani de liceu”, “Trenule, masina mica”, “Sanie cu zurgalai”, “Aseara ti-am luat basma”, “Drumurile noastre”.