Vi s-a intamplat sa va jigneasca cineva foarte rau? Cum ati reactionat?
Firea omului este foarte impulsiva, cel putin a mea. Nu raspund foarte des jignirilor, sau nu in acelasi mod, insa ma enervez, si destul de rau. Incep sa gandesc cat de pesimist pot si sa caut o vina celor ce m-au jignit. Cred ca nimanui nu ii place sa isi auda vorbe, sau sa i se reproseze ceva din viata lui.

Nu inteleg de ce oamenii au treaba unii cu altii. De ce vecina de deasupra imi tine socoteala la ce ora vin eu acasa, de ce colegul de banca imi calculeaza notele sa vada a cui medie este mai mare, de ce fetele sunt invidioase ca una are un iubit mai frumos si ea mai urat, de ce un sofer este complexat ca are o masina mai proasta decat cea de langa el? Copiii isi jignesc parintii, de cele mai multe ori prin comportament, insa si pin vorbele urate, parintii isi jignesc copii prin expresii “dobitoc, tampit, idiot, prost, nesimtit”, prietenii se jignesc intre ei, spunand secretele si lucrurile pe care le stiu unul despre celalalt.

Am vorbit de dimineata cu o colega despre propriile interese ale fiecarui om. Despre cum o prietena poate trada pe cealalta pentru niste bani, sau despre cum ar trebui sa ne temem cand aducem pe cineva in casa. <>.Cat de dobitoc poti sa fii ca om sa spui asemenea lucru? Adica daca eu vad in hypermarket plasma pentru camera mea, si imi doresc tare mult, merg la cineva in casa, ii fur cateva lucruri, imi cumpar plasma, imi fac propriile interese, iar scopul scuza mijloacele? Tot de la o colega, am avut asta-seara parte de o serie de jigniri, pentru simplu fapt ca nu suporta sa i se zica “nu e bine ce faci, cum faci, pentru ce faci”.
Au trecut, cred, vreo 10 zile de cand nu am dat drumul la calculator. Ori am avut altceva mai bun de facut, ori am fost la serviciu, ori am dormit. Ieri, cand am intrat, citesc ca a murit mama Didei (nu o cunosc personal, insa ii citeam blogul). II citesc cateva articole si ma intristez, bineinteles, cum este si normal. Am vrut sa scriu un comment, dar m-am gandit ca o jignesc. Ce comment si ce cuvinte pot alina o durere sau o pierdere? Atunci ma gandesc eu, ce rost au toate jignirile, minciunile, inselaciunile, cand pana la urma avem acelasi drum, acelasi loc, acelasi scop?
Cel mai mult regret ca nu sunt diplomata, ca inca nu am invatat ce am de facut, ca nu stiu sa raspund jignirilor diplomat, ca nu stiu sa dau dovada de buna-crestere, insa stiu sa recunosc ca gresesc.
Daca la inceput credeam ca oamenii se impart in buni si rai, acum cred ca se impart doar in oameni rai si indiferenti sau oameni rai si jignitori.
Ti-a furat cineva ceva?