Am vazut filmul 27 Dresses, dar nu am de gand sa ii fac recenzia, pentru ca nu ma pricep prea bine, oricum este vorba despre o poveste de dragoste, gelozie, intamplari, nunti-in special. Mediocritatea este de acord ca din nunti scoti bani, iti iei un apartament, o masina, este o afacere. Romanii au initiat si emisiuni-Nora pentru mama-in care daca te casatoresti, faci o nunta fara a mai cheltui tu vreun ban. Multi se “indragostesc” asa.

Sunt mica, nici macar 18 ani nu am sa imi pot exprima punctul de vedere asa clar in ceea ce privesc nuntile, doar o sa povestesc ceva ce mi s-a parut un vis. O nunta reala ca in povesti-este vorba de baiatului domnului meu profesor de romana. La fel ca si tatal lui, este un baiat inteligent, cu principii clare si dornic de  a realiza ceva in viata. Este jurnalist. Nu are foarte multi bani, dar se descurca. Fata ce avea sa ii fie sotie are aceleasi calitati, aceleasi vise, pe planul completarii erau perfecti. Urmeaza nunta: ei au decis sa fie fara dar, caci cine va veni la nunta sa manance ce plateste, va pleca imediat acasa. Zis si facut! Invitatii au fost numerosi, mancare dintre cea mai selecta, bautura rafinata si indeajuns, iar darul a lipsit. Bineinteles, cum nu poti merge nicaieri fara cadou, chiar daca ti se impune, familiile prezente le-au cumparat un tablou autentic, pe care mirii l-au cedat Muzeului de Arta din Craiova. Cred ca nu mai este nevoie sa impartasesc impresiile de dupa nunta. Pur si simplu aceasta poveste mi s-a parut perfecta. Bun-simt, voie buna, si respect fata de acest sentiment de unire a doua vieti.

Dupa ce domnul profesor ne-a povestit in detaliu tot ce s-a intamplat la nunta, am venit acasa cu o stare de fericire pentru cele ce auzisem. Cand le povestesc parintilor, reactia fireasca, au inceput sa rada: da cum sa faci nunta fara bani, atunci care mai e avantajul. Pai de ce trebuie sa existe un avantaj financiar, cand eu stiu ca ma marit pentru toata viata, nu pana cheltui banii de nunta, cand eu stiu ca asta imi doresc cel mai mult, de ce sa ma bucur pentru niste cadouri. Mai mult, traditia de la tara de a tine nunta 3 zile a fost si ea uitata. Lumea si-a dat seama ca nu mai e deloc profitabil: la tara este darul mic, si mancarea pentru trei zile costisitoare. Lumea noteaza pe un carnetel cat a dat fiecare la nunta, iar apoi cand au si ei datoria de a merge, se uita repede pentru a sti cat dau si ei inapoi. Acum daca intrebi pe cineva ceva de la o nunta, nu intrebi” a fost frumos, v-ati simtit bine, sunteti fericiti”, intrebi”da cat a mers darul”. Incet, incet, traditia dispare, motivul banului se face tot mai prezent in fiecare apartament, familie, suflet.

Ma gandesc ca sunt oameni care chiar se iubesc, si nu au un apartament. Asa decid sa se casatoreasca, pentru a reusi sa isi intemeieze familia. De acord! Dar de ce oare trebuie sa se faca atat tam-tam pe baza banilor, cand la o nunta ar trebui sa fii emotionat, fericit. Mereu ii aud pe ai mei, avem trei nunti acum, iar se adunara toate necazurile, iar bani dati. Da, asa a devenit o nunta, in loc ca invitatii sa se bucure ca esti si tu fericit, invitatii te injura pentru ca trebui sa iti dea bani. Pacat ca se gandeste asa! Sunt constienta ca banii sunt necesari pentru intretinerea unei familii, dar mai constienta sunt de faptul ca unele nunti chiar merg pe principiul nunta-afacere profitabila. Daca ar fi sa fac acum un sondaj, sa intreb cati si-au luat apartament din banii de  nunta, si cati au o poveste de dragoste reala, nu doar sa te casatoresti, sa faci copii, sa muncesti, si sa mori, nu stiu cat de bine ar sta balanta.

Oricum, cine are posibilitatea de a se casatori fara bani, sa o faca fara nicio indoiala! Probabil este unul dintre cele mai frumoase sentimente sa intelegi cu adevarat rostul nuntii, fara calcule, preturi, si chitante!