Citeam in Patul lui Procust despre ce inseamna sa fii scriitor. Am facut repede o conexiune cu ceea ce inseamna sa fii blogger, si am ajuns la aceeasi concluzie: nu oricine poate fi blogger/scriitor, dar oricine poate fi sincer.

“Un scriitor e un om care exprima in scris cu o liminara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce i s-a intamplat in viata lui si celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neinsufletite. Fara ortografie, fara compozitie, fara stil si chiar fara caligrafie”. [Camil Petrescu, Patul lui Procust"]

De ce apreciez cartile ce au un autor subiectiv? Pentru ca imi insusesc actiunile, ideile, pentru ca reusesc sa imi imaginez acele situatii si incerc sa gasesc o rezolvare, poate alta decat imi este prezentata in carte. De ce imi plac articolele oamenilor obisnuiti cu intamplari obisnuite? Pentru ca e posibil sa fi trecut prin asta, e posibil sa urmeze sa trec, pentru ca aflu lucruri banale. Bineinteles ca uneori poate fi plictisitor sa citesti o oarecare intamplare din viata cuiva, la fel de plictisitor cum este sa citesti descrierea unei case in care locuia personajul principal. Insa, toate au un substrat. Ne ajutam sa percepem lumea in care traiesc personajele, sau lumea de zi cu zi cu monotonia si robotizarea ei.

Din nefericire, am uitat sa apreciem ideile. Am devenit critici peste masura. Este adevarat ca este incomod sa citesti un articol a carui topica este varza, a caror greseli ortografice si gramaticale sunt insuportabile, insa nu mai stiu sa sfatuim. Nu mai avem acel simt al sinceritatii, ci mai degraba cel al invicibilitatii. Am uitat sa fim sincer cu noi. Unii scriu pentru trafic, altii pentru bani, altii pentru respectul altora, altii pentru a fi criticati sau incurajati, dar prea putin scriu pentru ca asa simt. Orice. Esti fericit scrie o gluma sau o intamplare fericita, esti trist, dezvaluie si celorlalti din suferinta ta asa te poti deschide in fata lor, esti plictisit, plictiseste-i si pe ceilalti cu articole plictisitoare, dar arata ce simti. De aceea imi plac bloggerii. Pentru ca, spre deosebire de un site sau blog formal, au si altceva de spus.

Chiar si eu ma mint de cele mai multe ori. In ultimul timp imi justificam faptul ca nu am timp pentru a scrie mai mult pe blog. De fapt nu aveam idei. Pentru ca stateam, pentru ca nu faceam nimic productiv, pentru ca si invatatul il vedeam ca pe o obligatie, nu ca pe ceva folositor. Ideile nu vin fara suport: citit, iesit, cercetat, aflat, vorbit, privit.  Fiind sinceri, avem o sansa sa devenim bloggeri/scriitori.