Am revenit din excursia de la Paltinis. O sa incerc sa fac o sinteza a ceea ce s-a intamplat acolo, ceea ce mi-a placut cel mai mult sau cel mai putin.

Intamplarile negative din aceasta excursie au fost multiple. In primul rand, am avut un mare soc in momentul in care am ajuns la pensiune. Am fost cazati la Pensiunea Casa de Piatra din Paltinis, o pensiune de 1 stea, dar ne-am gandit ca este ideala pentru ca putem dispune de cat spatiu vrem, fara a fi nevoiti sa facem liniste sau sa stam intr-o camera fixa, fara a deranja pe altii. Noi fiind majoritari in acea pensiune, am avut si cele mai multe drepturi. Dar ce drepturi poti sa ai cand ajungi acolo si pe scari te intampina un miros scarbos, de la o cantina unde conditiile nu erau nici macar minime pentru a se gati acolo. Am urcat cum am putut scarile, pana am ajuns in camere. Era jale! Paturile murdare, in momentul in care se calca pe mocheta iesea praf, saltele paturilor erau ingaurite, cearsafuri si perne murdare, cos de gunoi mizerabil. Am chemat camerista, o femeie de peste 50 de ani, care justifica aceasta mizerie, prin faptul ca nu a avut timp sa faca ordine si curatenie, si sa ne dea cu un pic de apa pe mocheta sa mai iasa mirosul. Bineinteles unele colege au inceput sa planga, sa ceara ca vor acasa, etc. Eu una nu am probleme de acest gen, si am incercat sa ma adaptez cat mai mult posibil, desi nici macar caldura nu aveam, decat dupa ora 20. A urmat o parte frumoasa, pe care am sa o povestesc mai spre final. Seara, s-a facut un fel de discoteca acolo, cu bilet, pret 5 lei, intr-o incapere cu un calculator. Initial, discoteca era conceputa pentru clasa noastra, care am platit bilet, pana cand au venit niste specimene, caci oameni nu le pot spune. Aveau peste 40 de ani, erau morti de beti, si s-au luat de noi. Fiind pusi in situatia aceasta, am apelat la chelneri pentru a chema patronul si a rezolva aceasta situatie dificila. Problema este ca patronul era chiar cel mai beat dintre acele specimene care se luau de noi, si care au facut acea seara un calvar. Bineinteles ca am plecat fiecare in camere, pentru ca nu puteam permite asa ceva, insa cei de acolo, respectiv acei betivani, au inceput sa vina sa ne cotrobaie prin camere. Ce era de facut? Sa lasam cheia in usa pe interior, sa ne strangem toti in 1-2 camere, si sa ne luam cu noi tot ce este valoros. Era sa ne luam chiar si bataie, cand un betivan batea si chinuia cu brutalitate un catelus, si i-am zis sa il lase in pace, dar in marea lui barbatie, a venit sa il bata pe cel ce indraznise sa i se adreseze. Nu credeam ca intr-o astfel de statiune pot fi atatia betivi, insa ma gandesc si la posibilitatea ca erau multe vile in constructie, si majoritatea erau muncitori, dar si patronii acestor muncitor, cat si ai pensiunii noastre Daca mai adaugam si cateva betii (Adica stari de bine) ale unor colegi, domeniul acesta este complet. Acestea au fost o parte din partile rele ale acestei excursii:D

Acum, ca urmeaza si partile bune, trebuie sa povestesc cat mai frumos, pentru a fi macar in proportionalitate cu partile negative. In prima zi, dupa intamplarea cu camera si “frumusetea ei”, ne-am dus pe partie. Da, la zapada! Desi nu era aproape deloc, exista un singur loc, pe un varf, unde era telescaunul si partia, si unde ne-am distrat de minune. Numai ca si aici este ceva rau. Am omis ca imi este frica de inaltime, iar cand m-am urcat in telescaun nu mai stiam de ce anume sa ma tin si cum sa ma apropii mai repede de pamant. Dupa ce am urcat in varful muntelui, am coborat de acolo cu sacul, totul fiind de vis. Seara, inaintea intamplarii cu discoteca, am stat toata clasa intr-o camera, discutand si jucand mima, asa am putut fi, pentru prima data, un colectiv. Dar astazi a fost partea cea mai frumoasa din toata excursia, in primul rand pentru ca am plecat din acel loc dezgustator, iar in al doilea rand pentru ca am vizitat Sibiul, care este de o adevarata frumusete, strazile lui imi seamana foarte mult cu strazile din Strasbourg, unde totul este de bun gust si mare frumusete. Am vazut si cateva casute montane, din pacate nu am apucat sa vedem Dumbrava din Sibiu.

Per total, ca si colectiv a fost o excursie reusita. Cel mai mult m-a uimit reactia baietilor din clasa care ne-au aparat la fiecare gest al acelor betivani, si care incercau pe cat posibil sa ii indeparteze. Nu s-a mai format niciun fel de bisericuta, am putut avea discutii libere, si ne-am simtit minunat, desi conditiile nu prea au existat. Schimbarea a fost radicala cand am coborat de la Paltinis si am mers in Sibiu, dar la fel de radical a fost si cand am ajuns din Sibiu in Craiova:D.

 Pot spune ca  aceasta excursia mi-a format o calitate enorm de importanta: adaptibilitatea.

Cateva poze care sugereaza aspectul negativ al excursiei:

Iar partea buna a excursiei:

Noapte buna!