Bucurestenii impreuna cu primarul lor se afla in goana dupa recorduri, cad recorduri dupa recorduri, prima data au fost cei mai multi Mos Craciuni, apoi cel mai lung carnat, astazi au avut cel mai greu tort din lume, maine pot sa devina capitala cu cele mai multe recorduri doborate intr-o saptamana si tot asa.
In timp ce alte capitale din Europa se lauda cu aer fara de noxe, calitatea serviciilor, curatenia, numarul de vizitatori straini, numarul de cladiri vechi restaurate, criminalitatea scazuta, ei bine, Oprescu are alta strategie, vrea ca Bucurestiul sa fie capitala cu cele mai multe recorduri in Guinness, este mult mai usor asa, una este sa fluidizezi circulatia, alta este sa intri in Guinness cu cea mai mare mamaliga, cel mai mare salam afumat cu fum de fag sau cele mai multe sarmale in foi de vita cu sorici de porc in ele.

Strategia este buna, cu aceste recorduri Oprescu a aparut mai mult in ziare si la Tv decat daca ar fi facut o parcare subterana in centrul capitalei, dor cu vreo autostrada suspendata aparea mai mult, a avut ideea dar e greu, mai usor si mai ieftin cu Guinness. Cand se plictiseste de recorduri trebuie sa treaca pe fantani arteziene muzicale, reusita este garantata, vezi Solomon de la Craiova.