Majoritatea dintre noi suntem nevoiti, ca la un moment dat, sa alegem. Cand suntem pusi in aceasta postura, avem doua variante: sa alegem bine sau prost. Mie una, imi place sa imi asum destul de des riscuri, dar sa stiu ca merita, ca tot ce risc si tot ce fac are un scop ce trebuie atins si dupa care voi avea multe realizari.

Unul dintre exemplele cele mai elocvente ar fi riscul de a copia la un examen. Multi dintre elevii clasei a12a, mai exact cei care nu sunt foarte bine pregatiti pentru aceasta proba, numita bacalaureat, isi asuma riscul de a copia. Personal, nu sunt de acord cu aceasta mentalitate. In primul rand nu este corect fata de cei ce s-au pregatit pe parcursul a 4 ani, in al doilea rand este un pericol foarte mare de a fi dat afara din sala de examen. Acum cativa ani, doua prietene din aceeasi clasa, au dat examenul, cazand in aceeasi sala. Una dintre ele a copiat, nefiind deloc pregatita, iar cealalta, care mai invatase, nu a cazut pe subiect, dar nu a copiat. Cea din urma s-a ridicat in picioare, desi erau prietene, si a reclamat-o pe respectiva, care copia. A fost data afara din examen. Toata lumea a fost revoltata pe cea care a spus, considerand-o o tradatoare. Eu nu as fi putut proceda asa, pentru ca am o mentalitate defecta. Dar acea eleva, care a avut curajul de a face gestul acesta, trebuie apreciata pentru curajul cu care isi apara locul in societate si in viata. Isi asigura un loc la o facultate, si asta nu e nimic rau. In fond, ce este gresit in a reclama o injustitie, o nedreptate?  Riscul de a pierde o prietenie, care nu cred ca era foarte stransa, in scopul de a iti asigura traiul pe mai departe, pe buna dreptate. Sfatul meu in legatura cu copiatul, daca nu se stie absolut nimic, da, sunt de acord, in asa masura incat sa treci bacul, dar nu sa copiezi de 9 sau de 10. Iar daca totusi te-ai straduit, nu este pacat sa te ajuti de noroc, prin a prelua cateva idei, atata timp cat nu iti bati joc de cel ce a invatat cu adevarat.

Riscurile sunt de toate felurile: exista riscul de a chiuli si de a te prinde profesoara in curtea scolii, exista riscul de a baga bani in banca, iar acea banca sa dea falimient, exista riscul sa vii cu prietenul acasa si sa te prinda parintii, exista riscul sa alegi o facultate cu care nu faci nimic. Exista extrem de multe riscuri pe care unii au curajul sa le experimenteze.

Nu stiu daca este bine a risca sau nu in viata, dar stiu ca nu te poti da batut. Nu poti renunta la a alege, atunci cand ai de ales. Te poti gandi o perioada lunga de timp daca sa faci un copil sau 2, daca risti sa ii educi bine sau daca ai bani cu ce sa ii cresti. Toul trebuie hotarat dupa cum simti. Exista riscuri extrem de placute, iar dupa ce trece momentul pentru care ai riscat, te bucuri din plin de reusita. Poti alege sa faci o facultate in orasul tau, cu banii parintilor, sau poti merge in alt oras, la o facultate buna, cu riscul de a muri de foame, de a nu gasi camin sau loc de munca, dar stiind ca merita.

Riscurile bune sunt cele dupa care ai avantaje si placeri morale.Chiar si atunci cand publici un articol exista riscul sa nu ti-l citeasca nimeni, sa fie foarte prost, cu toate astea alegi sa il publici pentru ca asta simti si asta vrei sa exprimi. Daca exista persoane care sa inteleaga, incepi sa capeti putere de a risca in continuare. Bineinteles ca acesta este un risc nevinovat! Exista insa si acele riscuri, de a merge cu 200km/h, dai in primul stalp sau intr-un copil, si risti sa nu mai poti trai cu aceasta vina. Totul se rezuma la persoanele si momentele cand risti, pentru care risti.

Riscul cel mai mare, valabil tuturor oamenilor, este de a fi prea bun in viata. De a ajuta pe toata lumea. Cand iti asumi aceasta responsabilitate, risti sa fii luat de prost. Dar mai bine sa fii prost si fericit, decat destept si trist!