De câteva săptămâni dezbat intens cu câteva persoane dacă facultatea ar trebui să fie sau nu obligatorie din moment ce te-ai înscris la ea. În România, cele mai multe facultăţi impun obligativitatea prin acele laboratoare la care, dacă nu te duci, plăteşti şi oricum trebuie să le recuperezi.

Mi se pare un abuz ca ceva facultativ să devină obligatoriu prin simplul fapt că figurezi într-o listă. În America, deşi vorbim de sume uriaşe pe care studenţii le plătesc pentru facultate, sistemul îţi oferă posibilitatea să alegi ce cursuri vrei şi profesorii care te încântă. Acolo, cadrul didactic trebuie să te convingă că e suficient de pregătit pentru banii tăi şi că nu ai timp de pierdut cu seminarii sau cursuri ale căror valoarea nu corespunde direcţiei pe care ai ales să mergi.

De exemplu, anul trecut aveam laborator la informatică. Un laborator la care stăteam pe mess. Parol că am învăţat acasă cum să folosesc reţelele de socializare. Nu am nevoie de curs obligatoriu cu care să îmi pierd timpul. În primul rând, contează motivaţia fiecăruia dacă face ceva sau nu cu facultatea. Că studenţi care merg doar pentru prezenţă sunt cu zecile de mii. Studenţi care merg să înveţe sunt puţini. Şi atunci de ce trebuie să ni se impună ceva care depăşeşte puterea noastră de decizie? Poate că lipsa acestei obligativităţi ar duce la concurenţă reală şi studentul ar şti pentru ce să opteze.

În plus, tot aud poveşti cu asistenţi cărora li se dau diferite laboratoare pentru că facultatea nu are destule cadre didactice. Iar asistenţii nu sunt specializaţi în acele domenii. E adevărat că unii se pregătesc chiar dacă nu au acea specializare, dar mulţi, cei mai mulţi, predau fără să aibă habar. Şi se trezesc corectaţi de studenţi, ceea ce, pentru o facultate cu sau fără pretenţii, asta devine o absurditate. Atunci, tu ca student care ai alte opţiuni şi posibilităţi de a învăţa/câştiga bani, de ce să ţi se impună aşa ceva?

Cei cu care m-am contrazis au spus că asta e singura metodă prin care generaţia mea mai poate fi motivată: prin obligativitate. Atunci, ce ar fi ca profesorii să vină acasă să ne predea, că poate poate reuşim să conştientizăm că ce învăţăm în facultate aplicăm o viaţă întreagă? (aviz studenţilor de la medicină care plătesc examene şi apoi vedem decese din cauza unei injecţii prost făcute).

Intr-o facultate din Romania, in 2010, exista un singur laborator in programa, acela fiind de informatica. Studentii sunt pusi sa realizeze urmatoarele comenzi pentru a fi notati:

1. Sa se creeze un shortcut pe Desktop pentru IE.
2. Sa se creeze doua foldere pe Desktop, x1 si x2.
3. In x2 sa se creeze un subolder, care sa contina un document word.
4. Sa se mute documentul word din x2 in x1.
5. Sa se stearga cele doua foldere de pe desktop.

Precizez ca am luat 10.  Si cand ma gandesc la toate astea imi vine in minte intrebarea “Ori suntem studenti, ori nu mai suntem?” Si da, asta e nivelul la care se lucreaza in unele facultati din Romania, la orele de informatica.

Numele de Honorius ma duce cu gandul la Pompeius, Caesar, Crassus, la vietile lor si demnitatea cu care luptau. Din nefericire pentru imaginatia mea, pe langa Honorius apare si Prigoana, nu stiu ce etimologie are, insa in sensul de substantiv comun are un inteles potrivit caracterului acestui om.

Si m-am uitat eu aseara la acest Honorius Prigoana cum incerca el sa ma convinga ca e potrivit pentru rolul in Parlament, ba mai mult Boc il si recomanda. In prima faza mi se pare mai inteligent decat Elena Basescu si cu proiecte mult mai indraznete. Dar el a sustinut-o, ea il sustine. Cine stie! Tot el nu suporta nepotismele si incearca sa demonstreze cum a reusit prin fortele proprii. Pai hai mai Honorius, ca am si eu prietene in politica, acum sunt prin alte tari la master, si crede-ma, nu o sa ajunga pe scaunul pe care ai stat tu aseara.

De ce unele facultati sunt deagaba la noi? Stiti, m-am gandit sa ma duc la facultatea de Litere din Craiova. Imi place partea filologica, mi-ar placea sa raman in cadrul facultatii sa predau acolo. Sanse putine. In facultate majoritatea sunt fiii profesorilor care predau acolo. Si nu cred eu ca toti sunt mai destepti decat ceilalti care nu am parinti in facultate. La Drept? La Drept e de 10 ori mai rau. Toti profesorii comunisti nu se pot deprinde de meseria de a lua mita, de a cere bani pe examene. Stiti cum se procedeaza? Se scrie in coltul tablei cat costa examenul, apoi se face o gluma nevinovata “atat am castigat la loz”, sau ceva de genul, ca sa nu fie chiar pe fata. Relatii internationale? Stiinte politice? Nume frumoase, dar degeaba. Pun pariu ca Honorius al nostru nu sufera din cauza lucrurilor acestora, pentru ca ori nu a facut facultate aici, avand bani de studii in strainatate, ori daca a facut toata lumea il stia dupa nume si era simplu sa reuseasca in viata.

Dar poate nu este corect sa il invidiez, fericirea sta in norocul de a schimba ceva in jurul tau, iar daca el va reusi asta, il voi felicita si imi voi retrage cuvintele. Pana atunci va trebui sa care dupa el un nume de Prigoana.

“Gala Premiilor in Educatie” urmareste promovarea oamenilor, a proiectelor si a organizatiilor care au avut un impact semnificativ asupra sistemului educational din Romania.
Prin acest proiect, Fundatia Dinu Patriciu doreste sa premieze performanta si sa impulsioneze competitia si creativitatea in domeniul educatiei.
In concurs se pot inscrie persoane fizice (elevi, studenti, profesori preuniversitari si universitari), organizatii neguvernamentale si institutii de invatamant de stat sau private.

Sursa

O ocazie buna pentru a te afirma si a iti fi rasplatita evolutia fie ca elev sau ca profesor  din timul gimnaziului, a liceului sau a facultatii, fie ca voluntar in cadrul unui ONG. O sansa pentru scoli, licee si facultati de a obtine fonduri suplimentare prin care pot ajuta tinerii cursanti sa se dezvolte.

Categoriile la care te poti inscrie sunt acestea:
Invatamant preuniversitar:
1. Profesorul anului
2. Elevul anului (clase de gimnaziu si liceu)
3. Scoala anului (institutii de stat sau private, inclusiv licee)
Invatamant universitar
4. Profesorul anului
5. Studentul anului (in ciclul de licenta sau master)
6. Facultatea anului (institutii de stat sau private)
Cercetare in Educatie:
7. Cercetatorul anului
Organizatii neguvernamentale si proiecte
8. ONG-ul anului in domeniul educatiei
9. Cel mai bun proiect educational realizat de un ONG sau institutie de invatamant

Va puteti inscrie aici. Bafta! Sper sa va inscrieti si sa nu uitati ca “Nu e lupta mai grea ca cea care nu se da”.