Filmul este bun, insa am apreciat mai mult peisajele si atmosfera hawaiana, decat povestea dramatica. Scenariul mi s-a parut ca este pe alocuri prea fortat, are prea multa vorbarie, iar personajele se schimba exagerat de mult in decurs de cateva zile.

Filmul Up in the Air ne arata drama societatii moderne in care munca ocupa un rol mai important decat relatiile personale, si la fel ca in Michael Clayton, actorul George Clooney, reuseste sa faca un rol mare.

Film este bine ancorat in realitate, cu personaje normale, psihologie interumana, umor fin si fara aere hollywoodiene, asa cum Jason Reitman (Juno), regizorul si scenaristul filmului, stie sa faca foarte bine.

The Men Who Stare at Goats este un film cu actori talentati (McGregor Ewen, George Clooney, Jeff Bridges si Kevin Spacey) pusi sa joace pe un scenariu complicat care nu duce nicaieri. Un film care are cate putin din toate, insa nu indeajuns, este ironic, hilar, psihologic, intrigant si comic. Un amestec de genuri care, din pacate, fac ca filmul sa fie o ciorba de genuri, prea dramatic pentru a fi comedie si prea comic pentru a fi drama, nici macar comedie neagra nu putem spune ca este.

Burn After Reading este o comedie neagra cu multe nume mari si un scenariu complicat, marca Joel si Ethan Coen (No Country for Old Men).
George Clooney are reactie la lactoze si este mai batran ca niciodata, Brad Pitt joaca excelent rolul tampului (ce privire poate sa aiba), John Malkovich are cele mai bune replici, Frances McDormand este credibila in rolul femeii care crede cu tarie ca are nevoie de operatii estetice si mare amatoare de site-uri matrimoniale.
Cel mai mult la Burn After Reading mi-a placut mesajul transmis, scenariul deloc previzibil, dialogurile si faptul ca filmul are multe situatii cu adevarat tragice dar comedia neagra nu lipseste in nici un moment.

[rxmovie-385019]

Subtitrare Burn After Reading

Michael Clayton este nominalizat de 7 ori la premiile Oscar printre care la cel mai bun film si cel mai bun actor principal.
Daca filmul nu ar fi avut acel happy-end gen hollywoodian nu avea nici o emotie pentru castigarea Oscar-ului la sectiunea cel mai bun film.
George Clooney este mare actor, ultimele filme sunt jucate de nota 10 iar pentru Michael Clayton cred ca merita pe deplin oscarul.
Filmul l-am vazut de doua ori, de curand intr-un format mai calitativ, insa nu acest lucru, ci faptul ca a doua oara am avut posibilitatea sa il vad in liniste si nimic nu ma deranjat, m-au facut sa-mi au seama de mai multe calitati ale filmului.
Filmul este trist, cenusiu, rece, actiunea decurge lent. Avem o firma mare de avocatura din New York, care reprezinta o alta firma mare din domeniul agrochimic ce pune in pericol viata a milioane de oameni. Michael Clayton face treaba murdara la firma de avocatura, lucreaza din umbra si trebuie sa intervina atunci cand cel mai bun avocat al firmei, Arthur Edens (Tom Wilkinson) cedeaza psihic si trece de partea taberei adverse, adica de partea oamenilor simpli ce au avut de suferit de pe urma firmei agrochimice.
Despre subiectul filmului nu o sa spun mai multe, mai ales ca este unul foarte folosit in filme, vezi The Pelican Brief din 1993 sau The Insider din 1999.
La acest film mie mi-a placut mult cum este aratata viata personajelor, se patrunde in interiorul sistemului si ne este aratat cum traiesc cu adevarat acei avocati care sunt invidiati de multa lumea. Stres, este cuvantul care reprezinta viata lor. In filmul Michael Clayton nici un personaj nu se bucura de viata, toti sunt prizonierii sistemului, sunt rotitele care pun in miscare tot acest sistem care se regaseste in majoritatea zgarie norilor din New York. Michael Clayton la prima vedere este un avocat de succes care conduce o limuzina Mercedes, insa este plin de datorii, copilul il vede foarte rar, nu sta cu sotia si in cele cateva zile cate sunt aratate in film niciodata nu face ceva si pentru el. Acelasi lucru se intampla si cu Arthur Edens care desii este cel mai renumit avocat al firmei este tinut operativ cu ajutorul pastilelor.
O viata de avocat aratata cu totul altfel decat in Ally McBeal.

Filmul il recomand cu cea mai mare placere si sunt sigur ca nu aveti multe de criticat la el.