Aveam vreo 10 ani când începuse isteria Playboy. De fapt, nu ştiam prea bine ce însemna până când, într-o zi, copiii mai mari din faţa blocului, apărătorii grupului de fete buclucaşe, se ascundeau din senin de noi. I-am urmărit până la o cale ferată unde răsfoiau de zor reviste cu femei dezbrăcate. Le găsiseră aruncate într-un sac de hârtii.

Pe vremea aia nu aveam nici măcar joc pe televizor. Aşadar, excludem din start site-urile cu femei dezbrăcate, imaginile cu nudităţi, articole cu fantezii sau alte procedee erotice sau porno. Înţeleg ca acum 10 ani revista PlayBoy să fi avut farmec, dar acum, când e pe toate rafturile, chiar lângă cărţile de copii din hypermarket, o mai cumpără cineva?

Pe la noi, atunci cand se-ntampla ceva deosebit, se zice “am ramas mut” sau “am ramas cu gura cascata“, eh, la americani este exact invers, nu le mai tace gura. Nu veti gasiti doua secunde legate, in filmuletul de mai jos,  fara holly shit, omg, holy fuck, dude, look at this, si tine mai mult de doua minute.

… ca a doua zi, la televizor, sa nu vina unu si sa manance rahat. De data asta e vorba de profesorul Mircea Radulian, directorul stiintific al Institutului National de Fizica a Pamantului, care vorbeste mult si nu spune nimic concret. Sa-mi spuneti ceva din ce zice dom’ profesor si nu stiati deja. Si atunci, daca nu stie CAND va fi cutremurul, de ce mai vine la televizor sa ne spuna ceva ce stim si noi?

P.S. Parca seamana putin cu Adrian Streinu-Cercel, nu? Or fi rude, ca si ala numai goange a avut in cap cu gripa noua.

In cateva zile, campaniei AH1N1 va trece de la faza de esec la isterie. Peste o saptamana romanii se vor bate la coada sa se vaccineze.
Daca tot ai de gand sa o faci, mai bine te vaccineazi acum, cat inca mai este liniste.

In mare parte da. Nu e nici Grinch, nici Basescu.

Este vorba de tehnologia din ziua de azi si de firmele, hypermarketurile, societatile care incearca sa scoata ceva profit de pe urma acestei sarbatori. Asa cum am mai spus, la noi orice ocazie este buna sa sarbatorim: de nasterea Mantuitorului, de moartea lui Ioan Botezatorul, de moartea lui Iisus si orice sarbatoare din asta crestina care  a capatat un aer de party.

Ma uit la televizor si vad cum astea de la Flanco imi ofera de sarbatori o super consola si cu un joc, cum aia de la Domo imi fac cadou la zeci de milioane un super lcd, cum Orange ma incanta cu ofertele lor la care nu am de gand sa mai revin niciodata, cum Real are non-stop ca eu sa ma pot plimba la 3 noaptea sa imi cumpar un pachet de biscuiti, in timp ce angajatii ma privesc cu o ura inteleasa, cum se lanseaza oferte si concursuri pentru cei dragi care in celelalte 11 luni erau nedragi, cum ajungem sa piratam colinde sa ne cante si noua Fuego una mica.

Apoi, dupa sarbatori, incep offurile: consola a fost prea scumpa dar daca m-a innebunit fiu-meu, puteam ramane noi si cu televizorul ala vechi ca doar se prindeau toate programele, dar daca fiica-mea nu mai putea sta in camera fara lcd, i-am luat si lui de la Orange un telefon din ala cu touchscreen, dar sa vedem daca ne dau aia sa mancam acum, numai sarbatori nu au fost alea ca am fost rupta de obosita, am lucrat si noaptea in Real pentru aia care se plang ca e criza si isi umplu doua cosuri, am aparut si eu la televizor de Craciun, acum mai trebuie sa mai treaca un an sa mai cant vreo colinda.

De ce ne bucuram inainte mai mult de Craciun? Pentru ca in loc de un lcd ne doream o caseta pe care sa o putem asculta in ziua de Craciun la casetofonul ala vechi pe care parintii si l-au luat in primul an de casatorie, in loc de cutii de prajituri cumparate din Real faceam prajituri in casa, chiar daca erau ele mai sarace si erau fie negrese, fie destepte (e un nume de prajitura), aveam placerea sa curatam crema de pe peretii vasului in care o pregateam si sa tinem si noi in mana unelta aia magica numita mixer. Ne multumeam si cu mersul la rude in alt oras, cu trenul sau cu masina, nu aveam pretentia de restaurante si excursii la munte sau in alte tari.

Dar lumea evolueaza, noi evoluam, peste noapte iau nastere alte firme si alte firme cu produse de nerefuzat. Craciunul va ajunge, daca nu a ajuns deja, acea sarbatoare in care cheltuim multi bani si apoi muncim sa ii recuperam, fara nicio alta placere. Poate momentul in care ne vom bucura din nou de acest Craciun va fi acela in care vom avea copii si in loc de telefoanele pe care le primim noi acum, ei vor cere masini, excursii, lantisoare cu diamante. Poate ca atunci vom realiza ca era noastra era totusi una modesta.

Daca in urma cu 10 ani, odata cu venirea zapezii, se circula greu prin orasele mari, de ce s-ar circula mai bine acum?

In orasele mari suntem 10.000 de persoane pe un km patrat, de 3 ori mai mult decat ar fi normal, stam ca sardelele. In Bucuresti sunt 1.250.000 de masini inmatriculate, de doua ori mai multe ca acum 10 ani, si circula pe aceleasi drumuri.

Au autoritatile vreo masina care face zapada sa dispara ca prin minune si nu vor s-o foloseasca? Nu. Si atunci de unde atata isterie? O sa fie cel putin la fel de rau si peste cativa ani.

Usor, usor, in orasele mari, trecem peste toate placerile oferite de iarna si vom ramane doar cu isteria.

La cea mai isterica tara din lume asta mai lipsea, unul ca Gheorghe Marmureanu pe post de director la Institutului National de Fizica a Pamantului.

zice el:

Daca in Vrancea va avea magnitudinea maxima de 7,5, atunci la Bucuresti se va resimti in jur de 7. Nu trebuie sa ne ascundem dupa degete. In Romania se va produce un cutremur catastrofal, cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter

care-i rostu? nu al cutremurului, al declaratiei.
Chiar nu inteleg. Ok, Marmureanu stie ca va fi cutremur, de ce trebuie sa afle toata tara? Sa ne pregateasca? Si noi cum ne pregatim? Trebuie sa fi nebun sa te apuci sa dormi iepureste, de acum pana la cutremur si nici nu vad pe cineva sa-si pregateasca singur, casa de cutremur. Marmureanu doar creeaza panica, nu se va lua absolut nicio masura reala, doar ca, de acum, timp de cateva luni, se va discuta pe toate canalele de stiri despre cutremur, iar milioane de isterici vor sta sa urmareasca la TV tot ce abereaza unii prin studio.

In orice tara civilizata, Marmureanu se ducea la cine trebuie, le spune ca este groasa si se apucau sa consolideze in cea mai mare liniste.
In Romania este altfel, striga Marmureanu in gura mare – cutremuuuur, restul ne isterizam, ii cautam pe aia care trebuie sa consolideze, nu ii gasim, cautam vinovati, nu ii gasim si peste cateva luni o lasam balta, plictisiti si obositi de la atatea dezbateri.

Mi se pare prea mare coincidenta, ca declaratiile lui Marmureanu vin inainte ca asigurarile pe locuinte sa devina obligatorii. Sa vezi coada la asigurari.