O companie austriaca a cumparat 2.000 ha padure, in judetul Buzau, cu 7 mil. euro, vine 3500 euro/ha.

In Bucuresti, Soseaua Kiseleff, urmeaza sa fie reasfaltata pentru 15,5 milioane de euro pe kilometru.

Concluzia o trageti singuri.

Uleiul de palmier se foloseste pe scara larga, fiind utilizat la gatit, deserturi, fabricarea cosmeticelor, sapunurilor si, mai nou, pe post de biocombustibil.
Efectele folosirii uleiului de palmier sunt benefice, sau cel putin asa citim in majoritatea revistelor si ziarelor, ca de exemplu aici. Altii nu sunt de acord.
Insa, cei mai multi spun ca acesta trebuie sa inlocuiasca uleiul de floarea soarelui, deoarece rezista la 230 de grade Celsius, nu patrunde în alimente, nu miroase, nu face fum, tine la mai multe cicluri de folosire etc.

Oare folosirea uleiului de palmier nu are si efecte negative?

Hai sa vedem cine il produce, cat produce, unde il produce.
Anual, in toata lumea, se produc peste 40 de milioane de tone de ulei de palmier, insa sunt doua tari care produc peste 85% din productia mondiala. Este vorba de Indonezia, cu 20 de milioane de tone, si Malaezia, cu 17 milioane de tone. Ambele tari producand 37 de milioane de tone de ulei de palmier.
Marea majoritatea a plantatiilor cu palmieri, ale celor doua tari, se afla in insula Borneo.

Borneo este a treia insula ca marime de pe glob. Numai Groenlanda si Noua Guinee sunt mai mari decat ea.
Suprafata este de 743.330 km², iar ca sa ne dam mai bine seama cat este de mare trebuie sa spunem ca suprafata Romaniei este de 237.530 km², adica insula Borneo este de peste 3 ori mai mare decat Romania.

Impartirea administrativa a insulei se face intre statele Indonezia, Malaezia si Brunei. Primele doua au in administrare cea mai mare parte din insula, Indonezia partea de sud si Malaezia partea de nord.

Borneo are cele mai inalte paduri tropicale din lume, paduri care adapostesc arbori de peste 70 m inaltime. Aici se gasesc peste 15.000 de plante, printre care, cea mai mare floare si cea mai mare orhidee.
Problema este ca pe aceeasi suprafata nu pot sa fie si padurile si plantatiile cu palmieri, usor, usor plantatiile cu palmieri iau locul padurilor, iar ritmul de inlocuire este ametitor. In ultimii 20 de ani, in fiecare an se defriseaza peste 8000 km². Deci, in fiecare an, din Borneo, dispar paduri de pe o suprafata mai mare decat Judetul Dolj sau de doua ori mai mare decat suprafata pe care o are la noi Delta Dunarii. Atat de mare este graba cu defrisatul incat acesta se face prin incendiere, se ard mii si mii de hectare. Se arde atat de mult incat, la emisii de CO2, Indonezia este depasita doar de SUA si China.

In partea administrativa a Malaeziei, in Sumatra si Borneo, aproape patru milioane de hectare de padure au fost deja schimbate in ferme de palmieri. Malaezia are acum mai putin de 20% din suprafata padurilor pe care o avea inainte de a incepe plantatiile de palmieri. Daca se mentine ritmul actual, in anul 2022, va constitui un adevarat miracol existenta unei paduri in insula Borneo.
Faptul ca localnicii care locuiesc acum pe insula sunt la fel de saraci, ca si inainte de introducerea plantatiilor cu palmieri, nu mira pe nimeni.