Am zis c-am pus-o de o afacere, cand mi-am luat din Auchan o tigaie Dry Cooker cu 45 de lei, in loc de 149 lei, cat este cea din reclama de la tv. Aceeasi tigaie pe care am cumparat-o eu am mai vazut-o si in alte magazine, iar pretul variaza intre 40 si 80 de lei.

Cand am ajuns cu ea acasa si i-am ridicat capacul, am ramas dezamagit. Tigaia fara capac cantareste doar 420 grame!

Dupa o saptamana arata cam asa:

P.S. Este singura tigaie pe care am curajul sa fac pariu ca o indoi cu mana.

P.S. 2 Peste cateva zile va zic si parerea despre tigaia la care ii face reclama Mirabela Dauer

Cum să te simţi într-o ţară în care?

• Portocalele sunt 2.5 lei, iar merele 3.5 lei?
• Pulpele inferioare de pui sunt 7.5 lei, iar ciupercile 9 lei?
• Ardeiul gras 11 lei, la aproape acelaşi preţ cu carnea de porc – 14 lei. Tot aici încadrăm şi brânza, care este mai scumpă ca şi carnea animalului care o produce.
• Un kilogram de nuci este 40 lei.
• Măslinele umplute cu gogoşar 13 lei mai ieftine decât cele simple, 15 lei?
• Vinul 10 lei/litru mai ieftin decât un kilogram de struguri 13 lei.
• Cartofii sunt 3 lei, faţă de anul trecut când erau 1 leu.
• Ceapa 2.5 lei, iar anul trecut era 1.5 lei.
• Morcovii 3 lei, spre deosebire de acum un an când erau 1 leu.
• Un litru de ulei a ajuns la 7 lei, iar un kilogram de zahăr este 5 lei, aproape dublu faţă de anul trecut.
• Salata 2.5 lei, anul trecut în timpul ăsta era 1 leu, iar ceapă o legătură la 1 leu, pe când acum un an erau trei legături la 1 leu.
• Orezul e dublu la preţ, 6 lei vs 3 lei.

Când merg în piaţă sau în Kaufland şi ajung la casă aproape de fiecare mă întreb: sigur nu e ceva greşit? Nu, doar că diferenţa dintre anul trecut şi anul ăsta e următoarea: preţul la alimente s-a dublat, iar salariile s-au înjumătăţit.Îşi mai are rost întrebarea cum să ne simţim în ţara asta?

Pretul mare al benzinei ii determina pe soferi sa-si monteze sisteme GPL.

Soferii isi monteaza instalatii GPL pentru ca acum pretul la GPL este la jumatate fata de benzina (2,8 vs. 5,6), insa exact aceasta trecere pe GPL va duce la scumpirea lui. Din pacate, din toata acesta miscare, singurii care au de castigat sunt cei care vand instalatiile.

Este incredibil cum soferii aleg cele mai proaste alternative. Suntem peste 6 milioane de soferi in Romania. Am putea sa decidem presedintele sau prim ministru, sa falimentam orice firma, sa fim atat de puternici incat Petrom sa ne pupe cu adevarat in cur. Dar, nu, mai bine alegem sa-si fim vaca de muls a statului, benzinarilor, service-urilor, firmelor de asigurari etc.

de aici

Hai sa le luam pe rand, cu exemple.

1. De exemplu, cartelul este intelegerea pe care o au companiile petroliere in stabilirea pretului la pompa. Pot da exemplu oricare tara din Europa, dar o sa ma rezum la Romania.

De la Revolutie, indiferent de numarul companiile petroliere care au facut afaceri in Romania, pretul la toate pompele a fost aproximativ acelasi, cu diferente care nici nu merita mentionate. Chiar daca o companie extrage cea mai mare parte din petrolul rafinat din tara, iar altele il importa de la arabi sau rusi, toate au pretul la pompa la fel ca o companie care nici macar nu extrage sau produce, ci doar comercializeaza.

Companiile s-au inteles intre ele. Au de vandut in Romania aproximativ 7 milioane de tone de combustibil (benzina + motorina) cu un profit bunicel, impartit intre ele in functie de cota de piata. Daca s-ar bate in oferte, la sfarsitul anului, ar imparti intre ele un profit mai mic. Mai bine s-au inteles sa aiba acelasi pret, pentru ca, oricum, cele 7 milioane de tone tot vor fi vandute.

Zilele astea este o campanie impotriva Petrom OMV, ce au facut cei de la Lukoil si Rompetrol? In loc sa beneficieze de oportunitatea aparuta si sa scada pretul, ca sa-si bage “concurentul” in goapa, au iesit cu declaratii de sustinere. Vezi declaratia lui Constantin Tampiza, de la Lukoil. Pentru ca asa procedezi cand faci parte dintr-un cartel.

2. Concurenta. Aici o sa dau exemplu companiile care ofera servicii de telefonie mobila. Odata cu aparitia Cosmote a aparut pe piata si concurenta adevarata. Cosmote nu avea nicio sansa daca aparea pe piata cu tarife egale cu Orange si Vodafone, pentru ca nu era nimeni fraier sa se mute intr-o retea in care sa nu aiba cu cine sa consume cele 30 de minute gratuite. Pentru a reusi sa aduca clienti in retea, cei de la Cosmote au venit cu super oferte. Asa au aparut ofertele cu sute de minute (oricand si cu oricine), apoi cele cu mii de minute, ba chiar si oferte cu convorbiri nelimitate (RCS & RDS).

Diferenta dintre cartel si concurenta se vede la banii platiti de clienti. Daca facem un calcul, o sa observam ca astazi cumparam jumatate din cantitatea de combustibil pe care o cumparam cu aceiasi bani in urma cu 7-8 ani. In schimb, astazi avem mult mai multe minute gratuite si servicii de internet decat aveam, in aceiasi bani, in urma cu 7-8 ani. Adica acolo unde exista cartel, preturile au crescut, unde este concurentam, preturile au scazut.

3. UE este institutia care n-are nicio treaba cu cartelul format din companiile petroliere, in schimb, a scos zeci de reglementari, directive si obligatii pentru firmele de telefonie mobila (portarea gratuita a numerelor de telefon, plafon maxim pentru serviciile de roaming, deblocarea telefoanelor codate etc).

De ce? Pentru ca de aia a fost infiintat sistemul politic al Uniunii Europene. Sa dea legi tampite, sa interzica, sa oblige, sa protejeze cartelurile si sa inventeze sau sa creasca impozite. Atata timp cat cetatenii din UE nu penalizeaza sistemul politic al Uniunii Europene (e greu sa afli cum au votat europarlamentarii dintr-o anumita tara) isi permit sa o faca.

Nu sunt o specialista in domeniul marketingului, insa am observat un lucru ciudat atunci cand vine vorba de produse alimentare noi. Pentru a avea succes un astfel de produs, pretul lui trebuie sa fie cel putin egal cu pretul celor consacrate in domeniu.

O sa dau cateva exemple edificatoare in acest sens. In primul rand sucurile. Ce sansa ar avea un suc nou, care probabil are acelasi cost de productie ca si Fanta sau Coca-Cola (cca 1.5 lei) sa se faca remarcat si sa fie cumparat? Nicio sansa daca pretul lui in magazin este mai mic decat al celor consacrate, fiind uneori chiar la jumatate. De aceea Adria, American Cola, Allegria sunt pe cale de disparitie si sunt cumparate de cei cu un venit mai mic sau pur si simplu de oameni lipsiti de prejudecati, care nu vor neaparat sa consume marca.  Cele mentionate mai sus au aproape acelasi gust, difera cateva ingrediente, dat fiind faptul ca nu au voie sa foloseasca aceeasi reteta, insa daca pui Allegria de portocale intr-un pahar si Fanta in altul, putini sau poate nimeni nu va simti diferenta. Frutti Fresh- acum cativa ani, aproximativ 5, era mult mai ieftin decat Fanta, de aceea, la nunti sau majorate, devenea un subiect de barfa si un motiv de rusine pentru cei ce puneau pe masa un suc a carui “marca” nu era bine cotata. Astazi, cand Frutti a ajuns aproape la acelasi pret cu Fanta, este consumat si cumparat in proportii mult mai mari decat atunci cand era ieftin.

Acelasi lucru si cu mezelurile. Salamurile care deja si-au castigat “notorietatea” au acum preturi destul de mari, desi compozitia lasa de cele mai multe ori de dorit (am cumparat o data un salam de piept de pui, printre cele mai scumpe de pe raft, din dorinta de a manca ceva sanatos. Cand am citit ingredientele, avea mai multa piele de pui decat piept de pui). In schimb, cele noi aparute, cu preturi relativ mici in comparatie cu cele care isi vand acum marca, sunt mai putin cumparate, pentru ca nu sunt cunoscute si pretul lor nu ofera credibilitate. In schimb, daca au un pret mai mare, acesta induce in mentalitate ideea ca e mai bun.

Desi titlul postului anunta aceasta analogie in ceea ce priveste produsele alimentare, pot sa rezum ideea si la articole de vestimentatie, desi cred ca exemplul este mai mult decat cunoscut: hainele de firma se vand cu mult mai scump decat cele neconsacrate, insa uneori materialul este mai bun la cele din urma. O bluza pe care am cumparat-o de la Nissa la un pret exagerat s-a deteriorat dupa prima spalare. Aceeasi parere o am si despre blugii prespalati Levi’s sau Energie care sunt si 5 milioane. Nu, nu isi fac banii.

Si totusi incerc sa inteleg un lucru: de ce naiba corelam mereu scump cu bun si ieftin cu prost?
P.S. Cele descrise mai sus sunt relatate pe baza experientei personale. Nu au nicio valoare documentara.

Sa tinem minte, nemtii si romanii merg gratuit pe autostrazile din tara lor.

Germania, unde benzina standard costa 1,38 Euro/litru, are vreo 12.000 de kilometri de autostrazi, din care peste 3.000 sunt cu trei sau mai multe benzi, iar multe nu au limita de viteza. Romania, unde benzina standard costa 1,10 Euro/litru, are 303 kilometri de autostrada, dintre care la jumatate le poti zice autostrada doar daca tipa patriotismul in tine.

Cam atat valoareaza 28 eurocenti.

Dupa douazeci de ani de economie de piata libera, multi romani n-au invatat ce inseamna cerere, oferta si cine dicteaza pretul pe o piata libera.

- cand ciobanii isi vand mieii vii cu 13 lei kilogramul, poti sa te dai si cu curu’ de pamant, atata timp cat au cerere, pretul nu va scadea. Nu esti ruda cu el si nici n-ati pascut oile impreuna, asa ca, degeaba te superi, si tu ai face la fel.

- pana nu se vor goli plajele si hotelurile de pe litoralul romanesc, nu vom avea niciodata un altfel de turism. Oriunde in lume, daca hotelurile jegoase sunt pline, asa vor ramane.

Nu exista un exemplu mai bun, pentru cum functioneaza economie de piata, decat pretul de pe piata al voucherelor de la programul Rabla.

In urma cu 3 zile scriam despre pretul unei baterii de cheie in service. Intre timp m-am apucat sa citesc despre firmele de asigurari, vrand sa-mi fac un CASCO, si cu cat citesc mai mult cu atat sunt mai uimit de preturile de service.
Stiti Toyota Aygo? Masina aia micuta, micuta. Eh, stiti cat costa in service un CD de pe masina aia? 5127 RON, adica peste 51 de milioane lei vechi, in 2008, un amarat de CD, care nici macar de mp3 nu stie. Jaf mai mare ca in service-uri nu exista. Un geam si un CD au costat in service 20% in valoarea masinii.

[sursa]

Dupa 4 ani si mai multe resuscitari, bateria de la cheia masinii a inceput sa ma lase, motiv pentru care, profitand si de faptul ca eram prin zona, am intrat la Rucom Craiova (service Chevrolet) sa intreb cat ma costa o baterie. Sunt trimis la magazie, arat cheia, se duce un baiat in spate, vine cu o punguta in care are o baterie, citeste pretul pe calculator si-mi spune ca ma costa 25 de lei. Zic pas, traversez strada, intru intr-un centru comercial, intreb daca au baterii CR 1616, mi se spune ca da, marca Camelion, au termen de valabilitate pana in 2015 si costa 2 lei/bateria. Platesc 4 lei si iau doua baterii.

Pretul in service nu este dublu sau triplu, nu, pretul este de doisprezece ori mai mare.
Ma intreb, daca ar face astea o masina din piese de schimb, de cate ori ar iesi mai scumpa decat pretul de fabrica?