Astăzi am descoperit ce înseamnă falsitatea. Poate că ştiam dinainte definiţia, dar nu m-a scărbit niciodată la fel de mult. Trebuie să spun că eu nu sunt capabilă să spun „La mulţi ani, România” o dată la 365/6 de zile.

Nu ştiu şi nu am să înţeleg de ce trebuie să fim patrioţi de 1 Decembrie. De ce e ziua în care ne aducem aminte de personalităţile României, ziua în care îi întrebăm pe străini dacă le e dor de România, ziua în care îi aclamăm, ziua în care facem transmisiuni live din mijlocul unei mulţimi de copii de 7 ani şi îi întrebăm: „Vrei să pleci din România când vei fi mare?”, de parcă viitorul poate fi prevăzut din clasa I.

Sunt scârbită de patriotismul ăsta fals. De zâmbetul unor politicieni care, în restul anului, sunt plecaţi în delegaţii pe banii noştri. De tanti cu căciulă de blană care se înghesuie să îi ureze toate cele bune preşedintelui. De fasolea cu cârnaţi şi mulţimea care, de ziua României, trebuie să apuce o caserolă de mâncare. De sfidarea civilizaţiei de către autorităţi atunci când aruncă, drept momeală, câteva porţii de sarmale pentru campania electorală. De cei care şi-au „ancorat” steagul în pozele de profil, doar ca să se mândrească cu ţara care i-a făcut „oameni”. De cei ce shăruiesc linkuri cu Enescu doar ca să ne amintească de ce trebuie să iubim România.

Eu sunt capabilă să îmi iubesc ţară atunci când o simt că mă lasă să o iubesc. Când miros urina din tren, dar pot să zâmbesc că cel din compartimentul meu e român şi citeşte o carte. Când merg cu prietenii la grătar, şi înainte să aprindem focul, strângem gunoaiele altora, iar apoi, avem grijă să nu sfidăm frumuseţea crengilor verzi, care de multe ori, sunt înăbuşite de folii şi pungi goale de mâncare. Eu ştiu să iubesc România de fiecare dată, nu doar de 1 Decembrie, când citesc despre românii din străinătate care cântă în metrouri cântece româneşti şi sunt aplaudaţi de nemţi. Ador România în weekendurile în care mănânc ouă sau cartofi copţi în sobă şi beau zaibăr proaspăt scos din butoi.

Aş găsi în fiecare zi motive pentru care să iubesc România. Doar că, nu vreau să citesc de ce iubesc alţii, azi, România. De ce sunt mândri de ea. De ce scriu pe bloguri sau în ziare despre ea. Promit totuşi să fie ultimul an în care să mai dau drumul la televizor de 1 Decembrie. Nu mai suport ca oamenii care au făcut din România să fie mizerabilă să fie invitaţi de onoare la televiziuni. Clar, domnule Sergiu Nicolaescu?

Şi vă rog, nu vă comportaţi ca nişte români. Ci ca nişte oameni care au puterea să fie civilizaţi.

Ambasadorul SUA anunta o posibila noua intelegere pentru cumpararea de avioane de vanatoare F-16.

Nu costa prea mult. Pentru o zi, cat a stat Base in America, trebuie sa platim putin peste 1 miliard de dolari.

Romanii sunt de doua feluri. Cei care zic ca ceilalti ar trebui sa nu se mai planga si sa puna osul la munca si cei care se plang.

Partea interesanta este ca, daca cateva milioane dintre primii ar intra o luna in greva, nimeni nu s-ar plange, in schimb, daca cateva sute de mii dintre cei care se plang ar intra o luna in greva, Romania ar fi paralizata.

Este vorba de patru specimene care incep sa ma deranjeze din ce in ce mai mult.

1. Cei care isi pun kit-uri xenon aftermarket pe faruri proiectate sa functioneze cu becuri halogen. Unii sunt atat de nesimtiti ca isi pun de 55W, numa’ ca sa vada ei mai bine.

2. Cei care cred ca, daca masina lor e dotata cu proiectoare, acestea sunt primele care trebuiesc aprinse.

3. Cei care si-au cumparat o masina cu numar de bulgaria si cred ca, incepand de a doua zi, au dreptul la locul meu de parcare. Nu, taticu’, mai intai inscrii masina la primarie, platesti impozit si parcare pentru ea si apoi mai discutam.

4. Cei care fac ca asta de mai jos si isi parcheaza 3 (trei) microbuze in fata blocului.

Stiti sondajele cu romani care zic ca daca nu ar fi avut loc Revolutia din decembrie ar fi dus-o mai bine?

Sunt multe astfel de sondaje, pentru ca toti prostii s-au apucat sa le faca. De exemplu, cei de la Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie sunt atat de prosti incat intreaba tineri de 18 ani ce parere au despre perioada de dinainte de 1989.

Ipocritii sunt cei 45% dintre romanii care raspund la sondaj si zic ca era mai bine pe timpul lui Ceausescu.

Nu depinde decat de ei sa incerce sa traiasca ca pe vremea lui Ceausescu. Trebuie numai sa se limiteze la 20 de litri de benzina pe luna, sa nu mai circule cu masina iarna, sa circule o duminica da, una nu, sa se limiteze la o jumatate de paine de persoana, sa-si faca ratii la ulei, zahar si faina, sa-si opreasca caldura, sa-si opreasca curentul in fiecare seara cateva ore, sa priveasca maxim 2 ore la singurul televizor din casa, sa renunte la telefoanele mobile si calculatoare, sa renunte la abonamentele la telefonie, cablu si internet, sa cumpere mezeluri o data pe saptamana etc.

Chiar daca e logic ca astfel le-ar ajunge banii, stiti cati romani am vazut in ultimii 21 de ani incercand, din proprie initiativa, sa faca asta? Nici unul. Pentru ca sunt ipocriti.

De pe un forum auto.
Deci el daca-l prinde pe unu ca ii face rau la masina, il omoara cu mana lui. In schimb, i se pare normal sa dea cu spatele pana face poc. Chestia este sa nu lase urme, chiar daca face poc.

Click pe poza pentru marire.

Romanii au devenit mai responsabili si mai atenti atunci cand urca la volan. Stau marturie datele Inspectoratului General al Politiei Romane care arata ca numarul accidentelor rutiere este în scadere, pentru al doilea an consecutiv.

Asa, fara motiv, pac, devine romanul mai responsabil

Hai, frate, cat de greu e sa cauti niste statistici cu consumul de combustibil in Romania si sa vezi ca in ultimii doi ani, din cauza crizei, acesta a scazut cu vreo 20%. Adica lumea merge mai putin cu masina, adica sunt mai putine masini pe drumurile din Romania, deci normal sa scada si numarul de accidente.

Eu inteleg ca politistii vor sa-si traga spuza pe turta lor si sa zica ca i-au facut pe romani mai responsabili la volan, dar tu, ziarist, chiar asa usor pui botu’?

Cand erau la guvernare PNL-istii, mai tineti minte cum sareau PD-L-istii in ajutorul sindicalistilor? Nu vi se pare ca acum este exact invers? PNL-istii, dusmanii de atunci ai sindicalistilor, sunt acum prietenii lor. In primavara, cand din PSD au plecat mai multi parlamentari, ce ziceau PSD-istii despre traseismul politic? Acum nu mai au nicio treaba, astazi il primira in partid pe unu care in urma cu 3 luni isi batea joc de Ponta.

Toti politicienii romani sunt la fel, numai ca, atunci cand sunt la guvernare, sunt ca o posirca pusa intr-o sticla de plastic, toti gusta din ea, la nimeni nu place, iar cand sunt in opozitie, avem o posirca pusa intr-o stica de de whisky sigilata, toata lumea se uita la ea, insa nimeni nu gusta.

Ma-ntreb, oare cand isi vor da seama romanii ca posirca e de vina?

Habar n-am al cui este blogul romanianslookalike.blogspot.com, dar e prea tare  si merita promovat

- este cel mai bun la criticat coruptia, cu o conditie, sa nu fie beneficiarul ei (n-am vazut inca roman sa refuze un loc de munca la vama, RAR, notariat, primarie ori control financiar, pe motiv ca nu-i place coruptia).

- nu recunoaste ca s-a inselat, decat sa zica “da, ma, ai dreptate, m-am inselat” mai bine se agata de orice chichita si incearca sa o lase in coada de peste.

- indiferent de masina pe care o conduce, este vitezoman, convins ca e cel mai bun sofer si ii place sa dea lectii de soferie, mai ales ca, in afara de el, toti fac greseli in trafic.

- ii plac gadgeturile (smartphone-urile, televizoarele 3D si OLED, etc)

- credinta lui se rezuma la mersul la biserica si pastrarea obiceiurilor.

- nu suporta tiganii.

- este hater.

- este atotstiutor si isi da cu parerea despre orice, chiar daca n-are idee despre ce e vorba.

- ii place sa dea calificative: doctorul ala e prost, celalalt e bun, mecanicul ala habar n-are, zugravul ala stie meserie, etc.

- este primitor.

- fata de el, vecinii si colegii cu greu reusesc sa tina un secret.

- nu-i place sa fie discret si, mai ales la serviciu, daca are ocazia, vrea sa fie ala al dracu’, despre care vorbeste toata lumea.

- cateodata este inventiv.

- este omul extremelor (totul/nimic, toti/niciunul).

P.S. Da, si eu sunt roman.