Băsescu îl cheamă pe Boc să îi vorbească despre situaţia bugetarilor din România. Preşedintele îi ordonă să le taie 25% din salariu. Zis şi făcut, după câteva zile cei doi se reîntâlnesc. Băsescu: “Se mai duc mă ăştia la muncă după tăieri?”  “Se duc”, răspunde Boc. “Ia taie-le încă 25%”. Apoi, aceeaşi întrebare: “Se mai duc bugetarii la serviciu cu salariul înjumătăţit?” “Se duc”, răspunde prim-ministrul. Încă 25% şi încă 25%. După ce li s-a luat tot salariul, cei doi se întâlnesc. “Hai mă, şi acum se duc nebunii la serviciu”, întreabă Băsescu. “Da”, răspunde Boc. “Ia taie-le mă tu bilete la intrare!” (e un banc pe care l-am auzit ieri şi care ilustrează cel mai bine lipsa de reacţie din ţărişoara noastră).

Mă tot minuam zilele astea când vedeam ce au făcut locuitorii orăşelului american Grand Rapids atunci când revista Newsweek i-a clasat pe locul al zecelea în topul oraşelor americane fantomă. Vedeţi aici reacţia lor:

De aici, toate întrebările mele legate de lipsa noastră de reacţie. Să mergem pe mai multe domenii şi să vedem. Politică: în fiecare săptămână apare câte o lege nouă, câte o hotărâre din partea UE, câte o schimbare în sistemul medical, în educaţie, scăderi de salarii, corupţie la nivel înalt. Ne uităm scârbiţi şi tăcem. Sau mergem şi facem dansul pinguinului şi râdem de incapacitatea noastră de a face ceva. (Mă limitez la atât în domeniul politic. Exemplele sunt numeroase şi le cunoaştem cu toţii).

“Să nu spuneţi că s-a putut copia”

Educaţie: în perioada asta, anul trecut, am avut bacul. Învăţasem destul de bine încât să nu am nevoie să copiez şi în plus cele mai multe materii erau de bun-simţ, necesare oricărei persoane care vrea să aibă un minimum de cultură generală. Dar, cu toate astea am adoptat spiritul gregar şi mi-am făcut copiuţe. Îmi amintesc că eram rugaţi să copiem, să le scoatem pe bancă, să stea profesorii de pază. Lipsa de reacţie a celor din clasă sau a celor care au/am profitat de situaţie a contribuit la deprecierea nivelului educaţional din ţară. Note mari la bac, admitere pe bază de dosar, cunoştinţe aproape zero şi multă prostie la un loc. Ciudată era însă atmosfera: toţi tăceam, ne cenzuram reacţiile, ne interziceam să vorbim de copiat pentru a nu fi descoperiţi profesorii şi noi să suferim la următoarele probe. Ăsta e un exemplu din educaţie. Să privim Spania, să îi admirăm pe tinerii de acolo care se luptă cu miile pentru drepturile lor. Grecia, Anglia. România? Aş vrea să văd şi eu mai mult de 1000 de tineri care să protesteze împotriva intrării pe bază de dosar la facultate sau împotriva taxelor mari raportate la salariile din ţară, sau a corupţiei din învăţământ. Unde sunt reacţiile?

Mita pe zi în spitale: 1 leu liftului, 10 lei asistentei, 100 lei medicului

Sănătate: “Rezidenţii pleacă din ţară că au salariile mici” – câte astfel de mesaje vedem zilnic? Câţi tineri aţi văzut să facă altceva decât să plece? Câţi medici ies în stradă să recunoască mita pe care o iau la fiecare operaţie, dar să ceară mai mult de la stat şi de la politicienii care îşi fac vacanţele pe banii noştri? Câţi studenţi de la medicină încearcă să schimbe sistemul? De ce auzim că cele mai scumpe examene sunt la această facultate, când examenele sunt gratis? Mimăm pe bani că ştim meserie, dar mai ales mimăm şi ne jucăm cu sănătatea oamenilor, nu cu piese de maşini.

Social: Cine nu ştie că permisul de şoferi se ia pe bani şi pe pile (se ia şi fără pentru cei care vor)? Cine nu ştie de alfabetismul din ţară, de sărăcie, de accidente, de şmecheri, de înşelăciune, de crime etc? Face cineva ce? Avem vreo reacţie în faţa evenimentelor care ne situează pe treapta animalelor, nu a oamenilor?

Muică, noi suntem un neam…

Sport: În Craiova a fost acum câteva săptămâni un protest al suporterilor craioveni. Nu sunt de acord cu astfel de meetinguri pentru că ştiu că de multe ori actorii lor sunt doar nişte huligani sau persoane care nu au cu ce să îşi piardă timpul. Dar trebuie să le apreciem reacţia. De ce au fost doar 500 când Craiova are zeci de mii de suporteri? De ce la meciuri se strângeau 30.000 de oameni, iar la un meeting îndreptăţit nu se strâng decât 500? Puteam măcar demonstra că oraşul ăsta trăieşte, că sunt oameni cărora le pasă de ceva şi care s-au strâns, într-o zi, să îşi exprime un punct de vedere.

Ar mai fi multe exemple, din alte multe domenii. Ne-am obişnuit să ne resemnăm chiar şi atunci când avem certitudinea că putem schimba ceva. Ascundem, furăm, ne prefacem că învăţăm, că muncim, admitem nedreptăţile, trecem peste mizeriile din ţară, acceptăm să ni se taie, să ni se spună ce să facem, cum să facem. Tot ce ne dorim e să murim liniştiţi. România – ţara fantoma a celor 22 de milioane de oameni.

Nicolaescu, fost ministru al Sanatatii, zicea acum ceva timp ca: romanii nu se duc la doctor. Pentru a combate acesta situatie, a bagat setul de analize medicale gratuite, dar si obligatorii.
Ce fac romanii? Se duc la doctor pentru ca sunt analize obligatorii.

Acum vine unu, Liviu Manaila (secretar de stat Ministerul Sanatatii) si observa ca… romanii se duc la doctor, deci fac abuz.

Intrebarea este: Care-i idiotul? Ala de i-a obligat pe romani sa se duca la doctor sau ala de pune taxa pentru ca romani fac abuz si se duc la doctor?

Mai pun o intrebare: Cati romani care se duc de drag (fac abuz) la doctor stiti?

Cred ca am trecut cu totii prin momentele in care parintii ne sfatuiau sa invatam bine la inceputul liceului pentru a ne lua profesorii in nume de bine. Normal ca majoritatea am ignorat aceste sfaturi si din pacate pentru noi chiar s-a mers pe aceasta teorie pe parcursul liceului.

Ciudat este ca  nu este deranjant cand iei o nota mica pentru ca nu ai invatat, nu este deranjant cand primesti absenta daca ai chiulit, daca ai media scazuta la purtare pentru comportament necivilizat, ci deranjant este sa nu ti se recunoasa niciun drept.

Peste cateva saptamani voi avea DELF-ul, la care m-am inscris si regret aceasta hotarare. De ce? Din grupa mea de franceza sunt si cativa copii foarte buni, dar restul de nivel mediu.  Este deziluzionant sa ti se spuna, dupa ce te-ai inscris, ca tu esti singurul care nu il vei trece, ca peste cateva saptamani, dupa o simulare a acestui examen, sa se spuna ca mai mult de jumatate de grupa nu va trece. Mai pe scurt, inaintea unui examen, sa ti se dezaprecieze toate meritele.

Mi se pare destul de corect sa ti se spuna nivelul la care te afli. Dar nu numai tie. Nu in fata unui colectiv care este la acelasi nivel ca si tine. Nu ca apoi sa revii asupra nominalizatilor si sa faci alte nominalizari. Cel mai mult pe parcursul liceului m-au enervat oamenii care te privesc ca pe un om incapabil, fiind ei incapabili la randul lor sa iti ofere o sansa. De ce? Pentru ca impresia conteaza. Pentru ca daca tu ai 10 absente nemotivate, si 5 motivate, iar un coleg are 5 nemotivate, iar 100 motivate, tu esti cel care merita scazuta media la purtare pentru ca nu ai fost in stare sa aduci cate 2 scutiri pe saptamana, pentru ca nu ti-ai pus colegii sa se dea drept parinte pentru a motiva cateva absente, pentru ca nu faci parte din grupul descurcaretilor.

Pentru ca negrul pe alb este definitoriu, pentru ca incurajarile se fac in functie de note, pentru ca nimeni nu este interesat sa vada ce stii si daca stii. Intr-un sistem in care directorii se perinda prin scoala pentru a vedea tinutele elevilor (pe buna dreptate la cum se imbraca unele domnisoare pitipoance), dar nu se sesizeaza faptul ca la teza la istorie s-a copiat lectia din caiet, la romana s-au stiut subiectele, teza facandu-se de acasa, iar la sfarsitul orei fiind scoasa din ghiozdan,  la latina la teza avand loc studierea cataloagelor Avon pana la jumatatea orei cand primeam cu totii ce trebuia sa scriem (subiectele gata rezolvate de o colega).  Nici nu stiu cine pe cine dezapreciaza: noi pe sistem, sistemul pe noi, noi pe profesorii, profesorii pe noi, profesorii sistemul, sistemul pe ei. In orice caz, s-a format un cerc mult prea vicios.

Cica profesorii intra in greva. Parerea mea este ca fiecare are dreptul sa ceara o marire de salariu, chiar daca merita sau nu.

In fine, e treaba lor, dar nu stiu de ce am impresia ca Ecaterina Andronescu isi va da demisia cat de curand si o alta doamna se incalzeste deja pe margine.
Doamna de pe margine ma gandesc ca ar fi ceva in genul lui Lia Olguta Vasilescu. Sau ma insel?

P.S. Se pare ca greva se amana

Pana nu demult, mai exact in semestrul al doilea al primului an de facultate, cu toata naivitatea de care dispune un incepatator , credeam ca mai toti profesorii universitari isi cunosc foarte bine materia pe care o predau. Nici in cele mai ciudate vise nu credeam ca pot exista unii profesori universitari care sa vina cu foaia de acasa de pe care sa copieze cu constiinciozitate litera cu litera pe tabla. Lucrul acesta e cum e , dar problema e ca pentru azi trebuia sa prezentam referatul la 12 probleme si la o aplicatie ( in C/C++), toate una si una mai ales aplicatia. Toata lumea le-a muncit cum a putut, cat mai bine, iar dupa cum ar fi si normal, cel putin asa ma gandesc eu, am venit cu ele in format digital sa le prezentam pe calculator, doar ca acolo am aflat ca domnul profesor nu vrea sa le vada cum ruleaza ci vrea sa le vada listate pe foi.

Problema e ca unii au muncit mult sa le rezolve chiar si o saptamana dat fiind volumul mare de  probleme, si sa vina acum cu ele pregatite de a rula si sa nu aiba sansa sa o faca pentru ca un profesor de informatica nu vrea decat sa le vada listate si atat. Ghinionul celor care nu le aveau listate a fost ca nota din pacate a fost pe masura, si ca stimabilul profesor cu doctorat in inginerie nu e deloc un as al programarii si nu avea cum sa stie ca un program ruleaza sau nu ruleaza doar uitandu-se pe o foaie, pentru ca multe din -probleme aveam mai bine de 4 -5 pagini A4.

Nu stiu ce se poate invata de la un profesor care nu stie el la randul lui decat sa iroseasca timpul studentilor fiind platit de la stat tot din banii nostri. Cureaua ar trebui sa fie stransa tocmai cu asemenea personaje care mai presus de toate flurura pe orice bucatica de foaie pe care o impart printre studenti tituluatura de doctor docent in inginerie, rusine!

De ceva timp, am o mare problema cu calculatorul. De fapt, cu windowsul. Acum o luna am luat windows xp sp2 dupa internet si am facut un cd bootabil. In aceeasi zi, am instalat atat pe notebook cat si pe pc windowsul. La o luna de la instalare, ambele au suferit de aceeasi problema si eroare: data execution prevention. Este o eroare care imi restarteaza de sute si sute de ori explorer.exe Daca reusesc sa fac cumva sa o inchid, dupa ce dau ctrl+alt+delete si inchid la nimereala cateva programe, imi apare o alta eroare:dr watson postmortem Windows Debugger.

Am citit aici cum se poate dezactiva DEP (trebuie editat fisierul boot.ini- pe care il gasiti aici:

1. Right-click My Computer, and then click Properties.
-or-
Click Start, click Run, type sysdm.cpl, and then click OK.
2. On the Advanced tab, click Settings under Startup and Recovery.
3. Under System Startup, click Edit. This opens the file in Notepad ready for editing. ( fisierul boot.ini )

Asa trebuie sa arate fisierul boot.ini editat:
[boot loader]
timeout=30
default=multi(0)disk(0)rdisk(0)partition(1)\WINDOWS
[operating systems]
multi(0)disk(0)rdisk(0)partition(1)\WINDOWS=”Microsoft Windows XP Professional” /noexecute=optin /noexecute=AlwaysOff /fastdetect]
Restart computer, dupa ce fisierul boot.ini a fost editat si salvat.

Problema este ca pe mine nu ma lasa sa dau click dreapta pe My Computer, sau sa rulez vreo comanda. Nu ma lasa nici sa dezactivez firewall sau sa intru in system. Dupa ce am formatat tot calculatorul, toate partitiile, dupa ce am instalat cateva programe: nero, ie7, messenger, winamp, apare din nou aceasta eroare. Nu stiu ce sa fac. Am incercat si un alt cd de windows, si este la fel. Din cate am citit, este o problema numai pentru windows sp2. Sa fie vista sau alt sistem de operare solutia?

Ati avut vreodata problema asta?