Ne doare fix in p**a ca milioane de oameni in varsta, de la sate, isi traiesc ultima parte a vietii la fel ca in ultimii 40-50 de ani, prin munca. Marea majoritate a acestor oameni nu au plecat din satul natal decat atunci cand au efectuat stagiul militar si poate de cateva ori la vreun copil “la oras“.
Milioane de pensionari de la sate nu au vazut in viata lor o statiune balneara si isi traiesc viata decat cu “dreptul” la munca, zi de zi munca, nu conteaza varsta, conteaza daca mai poate sa ridice sapa, daca poate, atunci munceste. Nu ne intereseaza ca acesti oameni au beneficiat de minimul din placerile vietii, ca sunt milioane, ca inca mai sunt in viata si ca inca s-ar mai putea face cate ceva, ei bine, nu ne intereseaza.
In schimb prioritatea noastra este daca un rahat de dictator, Ceausescu, are sau nu are oasele intr-o groapa.

Voua va e frica de oameni? Mie da! Ma tot intreb de unde starea de neincredere in cei de langa mine, de unde aceasta frica de ceea ce ma inconjoara. Nu stiu daca doar eu simt asta, dar am unele idei fixe asupra vietii: seara imi e frica sa ma urc in taxi singura, iar daca este neaparat necesar trebuie sa iau numarul si sa il trimit cuiva printr-un mesaj. Atunci cand merg singura pe strada mereu ma simt ca intr-o jungla: sunt atenta in toate partile si ma tem de necunoscut. Cand aud un zgomot inchid ochii si merg speriata. Daca cineva mi-ar face bau intr-un asemenea moment, cred ca as lesina. Si totusi, traiesc intr-un oras, intr-o societate, intr-o lume cu oameni. De ce ma tem ?

Sa fie vorba de stirile de la ora 5 care ma inspaimanta? Sau nesiguranta pe care mi-o inspira oamenii de aici? Neincrederea in sine? Prostia?

Nu stiu care din aceste situatii imi apartin, poate toate, poate doar una din ele sau niciuna. Oamenii se tem de oamenii de langa ei. Se tem sa nu fie jefuiti, furati, batuti, maltratati. Atunci cand te angajezi undeva fara carte de munca astepti cu nerabdare primul salariu de frica de a nu te scoate lipsa cu ceva, sau de frica de a nu te plati. Atunci cand cumperi un produs te asiguri de cateva ori, de frica de a nu iti fi dat ceva ce nu este bun. Atunci cand mergi pe strada tii strans de geanta pentru a nu fi furata. Atunci cand mergi cu masina esti atent in toate partile de frica de a nu intra un nebun in tine si a te omori. Pe trecerea de pietoni te uiti de 10 ori inainte pentru a nu da vreo masina peste tine. Cand ramai singura acasa, inchizi atat geamurile cat si usa, de frica de a nu intra cineva la tine in apartament. Mai nou, ca mama iti e frica sa iti lasi fetita singura cu sotul, pentru a nu fi violata.

Ce va fi in continuare? Se va accentua aceasta stare si aceasta frica va persista mai des si mai mult in sufletul oamenilor, sau se va gasi solutia pentru asta? Poate ca se vor pune camere de supraveghere pe toate strazile si in toate blocurile? Dar cu ce m-ar ajuta sa il descopere pe cel ce m-a violat sau ucis, daca faptul este petrecut? Sau poate va fi impanzit tot orasul de politia comunitara? Da, da , daca centru inseamna tot orasul, atunci imi pot pune speranta in asta. Poate ar trebui sa ne luam la noi arme de lupta? Sigur nu confund eu orasul cu o padure tropicala impanzita cu animale salbatice?

In fond, chiar sunt niste salbatici oamenii. Filmele horror au inceput sa fie din ce in ce mai bune, si mai bine realizate, inspirate din fapte reale. Urmeaza drama care impresioneaza pe toata lumea, desi se afla cu mult sub tragedie. Filmele de comedie nu mai amuza pe nimeni, iar scurt-metrajul se refera la droguri, sinucideri, omoruri. Piesele de teatru apeleaza la tragedie, iar familiile la batai.

Cred ca multora le e frica, sau cred ca multi sunt inconstienti. Unii se lasa purtati de val, altii isi traiesc viata asa cum e si atat cat e, iar eu stau cu frica de a nu pati ceva atunci cand sunt singura.

Daca statul se gandeste asa mult la problemele sociale din tara, de ce nimeni nu se gandeste la siguranta? De ce autobuzele circula doar pana a ora 9, de ce masinile sunt asa grabite in trafic, de ce noaptea au loc intreceri intre “cai”, de ce nimeni nu e pedepsit pentru nimic?

Sigur nu voi gasi raspuns. Cel putin parintii mei ar trebui sa fie judecatori, politisti. Eu ar trebui sa am un bmw sa pot sa imi permit sa fiu in fruntea junglei, iar frate-meu sa fie vice-presedinte. Dar atunci m-as simti atacata de paparazi…restul e cancan…

Este vorba de televiziunile care au prezentat poze si imagini din viata unei profesoare care in spatiu privat a facut sex cu sotul ei.
Este interzis sexul intre parteneri? Faptul ca te filmezi in dormitor cu sotul este o deviere sexuala? A gresit ea mai mult decat labagii care au gasit filmuletul pe un site porno?
Un cacat de televiziune nu are nici un drept sa intrebe femei la monopauza sau bosorogi frustrati ce parere au despre profesoara.
Unde este acum CNA-ul cand niste jeguri de televiziuni incalca drepturile private a unei persoane?

In goana dupa senzational ati ajuns sa nu mai faceti deosebirea intre a te imbata si face scandal intr-un local public ca, cadru didactic si a face sex in dormitorul propriu.
ProTV-ul este una dintre televiziunile care au dat imagini cu profesoara.
Andrei Boncea, sef la ProTV, a uitat ca nevastasa, Loredana Groza a pozat in Playboy si a facut filme in care a aratat pasarica la toata Romania. Care este diferenta? Loredana Groza ne-a aratat-o artistic?