Multumita evoMAG, de cateva zile testez tableta Asus Eee Pad Transformer, insa, din pacate, aceasta a venit fara atuul ei principal, tastatura suplimentara. Motiv pentru care review-ul va fi axat doar pe tableta.

Desi am mai testat o tableta cu sistem de operare Honeycomb (Samsung Galaxy Tab 10.1v), tableta de la Asus a fost prima cu versiunea 3.2 de Android pe care am pus mana.
Android 3.2 aduce in plus posibilitatea de rulare a fisierelor media direct de pe cardul SD, umplerea ecranului prin scalarea pixelilor pentru aplicatiile care folosesc o rezolutie mai mica decat cea a ecranului de 10 inci (1280×800) si diferite optimizari care au facut ca noua versiune de Android de pe Asus Eee Pad Transformer sa se miste sensibil mai bine decat versiunea mai veche de pe Galaxy Tab.

De departe, cel mai multumit am fost de browser, care are cel putin o clasa peste browserul Safari de pe iPad 2.
Noua versiune aduce in plus si faptul ca acum, prin butonul de multitasking, ai acces la ultimele 18 aplicatii deschise recent, fata de doar 5, cate erau la Android 3.0.

La Asus Eee Pad Transformer, calitatea materialelor este una medie.
In ciuda dimensiunilor care nu sunt chiar de top (271 x 171 x 12.98 mm), tableta, ajutata si de materialul de pe spatele tabletei, care ofera o buna aderenta, sta destul de bine in mana.

Sunentul stereo, oferit de cele doua difuzoare puse pe laterale, este domeniul in care Transformer depaseste net atat iPad 2 cat si Galaxy Tab 10.1v.

Asus Eee Pad Transformer are un procesor dual-core nVidia Tegra 2 si o memorie RAM de 1GB.
Din punct de vedere al memoriei interne, tableta vine in doua versiuni (16 GB si 32 GB). La ambele modele exista slot pentru cardul micro SD.
La fel ca la iPad 2, ecranul de 10.1″ WXGA (1280×800) de pe Transformer este unul IPS cu tehnologie LED Backlight si suport multi-touch. Impresioneaza prin unghiul mare de vizualizare (178°), insa contrastul nu se ridica la nivelul celui de pe Galaxy Tab.

Fata tabletei este dominata de ecranul de 10.1″ si de marginile putin cam late. Tot aici gasim camera frontal de 1.2 MP si senzorul de lumina.

Cele 3 butoane (back, home si multitasking) si sistemul de notificari apar odata cu aprinderea ecranului.

(more…)

Am tot urmărit zilele astea discursurile “marilor” oameni ai României cu privire la bac. Dacă ar fi să încep cu o concluzie, aceasta ar fi că nu poți să vorbești despre ceva care te depășește. Ca și când m-aș duce eu într-o emisiune să vorbesc despre termocentrale. Sau despre construcții. Ăsta e primul lucru pe care nu îl înțeleg. De ce ne vorbesc politicienii despre bac, profesori, materii, dificultatea subiectelor, când ei zac pe treapta analfabetismului?

Acum, ca să nu lungesc subiectul, o să vă arăt diferențele dintre bacul de anul trecut, pe care l-am susținut eu, și cel de anul acesta, pe care îl admir de pe margine.

2010:

• S-a copiat cu cărțile pe bancă. Glumele supraveghetorilor erau de genul ”Cine nu are fițuici este invitat să părăsească sala” ori ”Dacă vă prindem fără instrumente de copiat, vă dăm afară”.
• S-a vorbit în prostie. Îmi amintesc că la psihologie încercam să conving niște tipe că variantele pe care le-au luat sunt greșite. Ele mă contraziceau și ajungeau să caute în carte, ca apoi să îmi dea dreptate.
• La istorie a fost un fel de lucrare comună. Se dădeau lucrările de pe o bancă pe alta.
• Să trecem acum la note. Am avut colegi care au venit la bac fără să citeacă o pagină la vreo materie. Un comentariu măcar. Alții au crezut că există vreo diferență între unguri și maghiari și fițuicile sunt greșite pentru că se referă odată la primii, altădată la ceilalți. Aceștia au avut note peste 9.50.
• Consecințele? La facultățile de uman peste 80% scriu ”v-a fi”, ”face-ți”. Și nu, nu este o glumă, este o realitate pe care o înțeleg cei care o văd, nu politicienii care trăiesc cu impresia că știu situația din școlile românești.
• Concursul pe bază de dosare îi avea ca victime pe cei care nu puteau să copieze. Aceia intrau la taxă, pentru că cea mai mică medie pentru o facultate era de vreo 9.60 media de la bacalaureat. Ceea ce, să fim serioși, înseamnă o irealitate clară, din moment ce mulți, foarte mulți, nu știu să scrie corect românește.
• Cei care au învățat pe bune pentru bac au ajuns să fie umiliți de cei care au copiat și au luat note mai bune. Iar cei care au copiat, au venit cu replici ”M-am pișat pe voi. Nu am învățat nicio zi, tot liceul am chiulit și acum am note mai mari ca voi”. Asta e. Țara frustraților care reușesc ceva prin fraudă.

2011:

• Aud și eu uimită, fix după prima probă, că nu s-a mai putut copia. Doar în băi să citești câte ceva, în rest nimic la vedere.
• De vorbit în săli, prea puțin. Camerele și supraveghetorii erau mult prea atenți.
• Subiecte grele.. Asta e o scuză a faptului că nu s-a putut copia. M-am uitat cu o colegă peste subiecte și știam la fel de bine să le facem ca pe cele de anul trecut. Asta în condițiile în care știm că Nichita Stănescu nu a fost o femeie care stătea toată ziua în ogllindă să se fardeze (perlă bac). Și, oricum, în toți anii subiectele au fost grele la matematică, în toți anii cineva a confundat ceva, doar că mergea și așa.
• Sunt convinsă că oricum promovabilitatea de anul acesta nu reflectă întocmai realitatea, sunt convinsă că unii au copiat și au plătit bacul, că alții au avut noroc de o corectură mai indulgentă etc etc. Dar, indiferent de intențiile politice ale lui Funeriu, e pentru prima dată când îl apreciez pentru ce a însemnat bacul ăsta. De fapt pentru încercarea de a demonstra că nicidecum România nu are elevi atât de buni la toate, că noi suntem din țările europene cu cele mai mari medii, cu cele mai bune note, că la noi nu există repetenți, corigenți, picați etc.

Acum, problema națională a ultimelor zile pe posturile tv este ”vinovatul” acestei situații. Am rămas marcată de numărul mesajelor care spuneau ”Cum să mai respecte copiii profesorii care au un salariu de 800 lei și se îmbracă de la second-hand?” Zău așa, că educația și stima noastră se măsoară în haine și bani. Că îi apreciem pe cei care ne dau 10 pentru un referat și ajungem să credem că suntem de nota 10, că avem medii de 10, în condițiile în care nu facem nici măcar 10% pentru nota aia. Vinovații? Elevii. Și părinții. Nimeni nu mai concepe ca elevul să dea un examen fără să facă meditații, în condițiile în care la școală se făceau exact aceleași lucruri ca la meditații, dar cei care se meditau nu mai veneau la ore că cică au făcut la meditație lecțiile ălea. Păi și cine e vinovat că dai tu banii pe meditații când poți să vii să înveți la școală?

Da, știu. Nu suntem perfecți, dar asta nu ne face să nu știm dacă Nichita Stănescu e bărbat sau femeie, dacă Ștefan Gheorghidiu este personajul unui roman sau a fost prim-ministrul României. Așadar, să sperăm că bacul nu va mai fi cel mai ușor examen, cum era văzut până acum, ci ca un examen capabil să reflecte o realitate.

Dupa ce te-ai jucat cateva zile cu iPad 2, e greu sa te mai dea pe spate o tableta la prima atingere.

Prima impresie facuta de tableta Samsung Galaxy Tab 10.1, oferita pentru teste de evoMAG, este una buna. E clar ca, din punct de vedere al constructiei si designului, nu se ridica la nivelul iPad-ului, insa nici nu dezamageste.

Comparata cu iPad-ul, pierde la calitatea materialelor (deh, plastic vs. aluminiu), la faptul ca este mai groasa (insa va exista si o versiune Galaxy Tab mai subtire, de 8.6 mm) si la calitatea asamblarii.
In schimb, castiga prin faptul ca are doua difuzoare stereo si un buton de volum mult mai bine finisat.

Cu o rezolutie mai mare (800 x 1280 vs. 768 x 1024), Samsung Galaxy Tab 10.1v are un ecran cel putin la fel de bun ca al iPad-ului. Insa aici vreau sa fac o paranteza, pentru ca de prea multe ori am citit ca Samsung Galaxy Tab 10.1v are un ecran mai mare decat iPad 2.

Nu, nu are ecranul mai mare. Avand un ecran cu raport 16:9, fata de iPad 2 care are 4:3, Samsung Galaxy Tab 10.1v are numai diagonala mai mare, ca suprafata, cele doua tablete au ecranele aproximativ egale. Pentru cei care vor sa faca calcule, ecranului Galaxy Tab 10.1 masoara 21,8 cm X 13,8 cm, iar ecranul de la iPad 2 masoara 20 cm × 15 cm.

Din punct de vedere hardware, Samsung Galaxy Tab 10.1v sta bine.
Are un procesor dual-core de 1GHz, 512MB memorie RAM (nu are 1GB, asa cum este specificat pe majoritatea site-urilor), 16 sau 32 GB memorie interna, Wi-Fi, suport pentru 3G, acumulator de 6860 mAh si camera de 8 megapixeli cu LED flash + a doua camera de 2 megapixeli.

In partea de jos tableta are mufa speciala Samsung.

(more…)

Daca in materie de echipamente de telecomunicatii Huawei este unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata, cand vine vorba de smartphone-uri si tablete, firma chinezeasca este mult mai putin cunoscuta.
In Romania este cunoscuta mai mult pentru telefoanele de la Digi si modemurile USB pentru internet 3G, insa, datorita noii serii IDEOS, acest lucru se va schimba in scurt timp.

Oferita pentru teste de catre evoMAG, tableta Huawei S7 este prima din seria IDEOS pe care am testat-o.

Din punct de vedere hardware, Huawei S7 este o tableta completa, avand chiar si functia pentru telefon.

Tableta, care ruleaza Android 2.1 si suporta atat conectivitate 3G cat si WiFi, are sub carcasa un procesor Qualcomm Snapdragon de 768 Mhz, memorie RAM de 512 MB, memorie interna de 8 GB, slot pentru card microSD ( suporta pana la 32 GB), slot pentru cartele SIM/USIM, port micro USB, interfata Dock, camera frontala de 2MP, baterie Li-ION de 2200mAh, senzor de proximitate, senzor de lumina, wireless si bluetooth.

(more…)

Specific de la inceput ca iPad 2 este primul produs marca Apple pe care l-am testat mai mult de cateva minute. Tableta mi-a fost oferita pentru teste de catre evoMAG.

Fata de precedentul, iPad 2 aduce in plus un procesor mai performant (A5 dual-core), memorie RAM dubla (512 MB DDR2 fata de 256 MB DDR RAM), camera frontala (VGA la 30fps), dimensiuni mai mici si toate avantajele care decurg de aici. Este mai usor cu 70 de grame (607g), mai subtire cu 4,6 mm, mai potent, mai complet (FaceTime) si cu o autonomie la fel de buna.

Primul lucru pe care l-am remarcat la tableta a fost constructia si aspectul. In ciuda grosimii de numai 8.8 mm (este mai subtire decat iPhone 4), tableta are o constructie solida, dand impresia ca este dintr-o bucata.

Ecranul de 9.7 inch (1024×768) este IPS TFT capacitive touchscreen cu tehnologie LED-backlit. Chiar daca e la fel de lucios ca cel de la laptopul meu, este de o calitate mai buna, avand unghiuri de vizibilitate mai mari, iar reflexiile de lumina deranjeaza mai putin.

Pe partea din fata tableta are un singur buton, cel de home, frumos si practic integrat. Pe partea dreapta se afla butoanele de volum si cel pentru blocarea rotirii ecranului. In partea de sus este butonul de Pornire/Oprire si mufa pentru casti. Jos se afla mufa speciala Apple.

(more…)

Multumita celor de la evoMAG.ro zilele astea testez iPad 2. Pentru mine este primul gadget cu iOS pe care l-am tinut mai mult de cateva minute in mana. Despre prima experienta cu produsele Apple o sa scriu in zilele urmatoare.

Postul despre iPad 2 este aici

Dacia Duster a luat 3 stele la testul Euro NCAP.

Pentru clasa SUV este cam putin, insa Dacia Duster nu are mai putine stele decat un alt SUV care costa cat el, ci are mai putine stele decat alte SUV-uri mai scumpe.

Pe de alta parte, 3 stele Euro NCAP la clasa SUV nu pot fi echivalate cu 3 stele de la o clasa mai mica (am vazut pe diverse forumuri pareri ca o masina la clasa mica cu 5 stele face praf Dusterul).

Gresit. In realitatea poate sa fie si altfel decat in testele Euro NCAP. La un impact intre doua masini, pe langa stelele Euro NCAP, mai conteaza si clasa din care fac parte, greutatea lor, garda la sol, unghiul de impact etc.

De exemplu, mai jos aveam un test intre un Fiat 500 (5 stele Euro NCAP) si un Audi Q7, care in 2006 a scos 4 stele Euro NCAP:

Iar mai jos se vede diferenta intre doua masini cu garda la sol si masa diferite:

In concluzie, pentru Duster nu este un rezultat bun, dar asta nu inseamna ca cine a cumparat unul se plimba acum cu un sicriu ambulant. Dincolo de testul Euro NCAP, masina ofera protectie pasagerilor mai buna decat multe masini care circula pe drumurile de la noi.

Incearca acest test. Este incredibil cat de usor poti afla care dintre cele 18 filme de mai jos este preferatul tau.

Alege un numar de la 1 la 9.
Inmulteste-l cu 3.
Aduna 3.
Inmulteste iar cu 3.
Acum aduna cele doua cifre ale numarului rezultat pentru a afla care este filmul tau preferat.

Al meu este Forrest Gump, chiar a functionat.

Iata lista:

1. Gone With The Wind
2. E.T.
3. Shutter Island
4. Star Wars
5. Titanic
6. The Good, The Bad, and the Ugly
7. Pulp Fiction
8. Love and Other Drugs
9. The Joy of Anal Sex With A Goat
10. Casablanca
11. Jurassic Park
12. The Godfather
13. Pirates of the Caribbean
14. Forrest Gump
15. Raiders Of The Lost Ark
16. Taxi Driver
17. Fight Club
18. Toy Story

Nu-i asa ca este incredibil?

- cu fiecare luna care trece, un sortiment nou de detergent este cu 10% mai prost, pana ajunge la 60%, cand apare un nou sortiment, cu 60% mai bun.
- cel mai bun antivirus este licenta de Windows.
- cea mai proasta Coca-Cola este aia care se vinde de sarbatori, la 2,5 litri.
- cand vine vorba de perioada termenului de valabilitate, iaurturile Danone bat la fundu’ gol celelalte iaurturi.
- fosta bere Craiova Premium Pils ar face pisu cu bolta pe noul Golden Brau. Deh, inainte se folosea apa de Izvarna, acum se foloseste apa din Jiu si brandul Heineken.
- apreciez din ce in ce mai mult folderul in care tin versiuni mai vechi ale softurilor: Dreamweaver, Skype, Yahoo! Messenger, Nero etc.
- cea mai proasta benzina din Romania se vinde in Craiova.

Experimentul lui Solomon Asch asupra conformismului ne face sa realizam cat de usor ne putem lasa influentati doar pentru ca simtim nevoia de a ne integra si a fi aprobati de cei din jurul nostru.  Cum a fost realizat acest experiment? Asch le-a spus subiectilor ca vor participa la un experiment cu privire la perceptia vizuala. Subiectilor li se prezentau cartoane cu patru linii, una etalon, de marime fixa si trei linii stimul, de marime variabila. Participantii trebuiau sa indice care din cele trei linii se potriveste cu linia etalon. Grupul era format din sapte sau noua persoane, insa numai unul era cel evaluat, restul fiind complici pentru realizarea experimentului. Participantii nu aveau voie sa vorbeasca intre ei, si fiecare sa dea raspunsurile independent. Dar aceste instructiuni nu au avut mare importanta la primele probe, deoarece sarcina li s-a parut foarte usoara si plictisitoare deoarece toti cei noua participanti dadeau aceleasi raspunsuri. Apoi, proba a patra, la fel de simpla ca si celelalte, a introdus ceva nou. Primul participant a dat un raspuns evident eronat. Sentimentele de disconfort ale subiectului naiv au crescut pe masura ce si altii dadeau acelasi raspuns eronat. La sfarsit era randul subiectului naiv sa raspunda si el avea de ales intre a da un raspuns conform cu celelalte, sau sa ramana independent.

Pana la sfarsitul experimentului au existat intre 5 si 12 asemenea acte de “conformism”, in fiecare din cele 10 / 15 probe. Fiecare proba critica a confruntat subiectii cu aceeasi dilema:  fie sa se conformeze si in acest fel sa nege raspunsul evident, fie sa ramana independenti.

Oare cati dintre noi nu procedam astfel? Poate ca pe masura ce ne maturizam incepem sa renuntam la aceasta aprobare anormala in schimbul unei pareri critice si argumentate. Insa influenta grupului asupra noastra se face simtita mereu, indeosebi atunci cand nu suntem acceptati intr-un anumit grup, cand suntem nou-veniti sau cand dorim sa fim acceptati fara a mai fi nevoiti sa trecem de pragul demonstratiei in care fiecare isi lasa influenta asupra grupului. Din nefericire, avem in noi dezvoltat instinctul gregar, un instinct care ne face sa ne pierdem ideile, atitudinile, valorile si chiar convingerile.

De ce ne temem mereu de a fi judecati? Fugim de raspunsuri care implica religia noastra, nationalitatea, preferintele si valorile. De cele mai multe ori detinem raspunsul propriului nostru drum, insa influenta celorlalti ne determina sa il abandonam, constrangerile facandu-ne uneori sa credem chiar ca drumul impus de ceilalti este mai bun decat ceea ce ne dorim noi. V-ati intrebat vreodata de ce munciti unde munciti? De ce ati ales facultatea pe care ati ales-o? Sau mai ales sunteti produsul propriilor voastre dorinte? Ne conformam sau luptam pentru idealurile noastre?