De curand, pe scara mea, la etajul 1, s-a mutat o familie tanara.
Zilele trecute, venind de la serviciu, il gasesc in fata usii de la scara, pe vecinul nou mutat, transpirat tot, cu o ranga in mana, se patimea sa dea la o parte gratarul din fata scarii, ala care ajuta la curatarea talpilor de la incaltaminte.
La privirea mea intrebatoare, mi-a raspuns ca daca tot a facut curatenie prin gradina din fata blocului, s-a gandit sa curete si gratarul, care intradevar, aproape ca era acoperit de pamant, de aici si munca grea de a-l da la o parte.

A doua zi, cand am plecat la serviciu, privirea mi-a fost atrasa de gratar. Se pare ca vecinul, nu doar il scosese de acolo si curatase gaura, chiar a dat cu o perie de sarma pe gratar, pur si simplu gratarul lucea. Multumit ca am un vecin cu initiativa, mi-am continuat drumul spre serviciu.

Astazi de dimineata, la vreo 2-3 zile dupa isprava vecinului meu, era sa-mi luxez piciorul, am calcat cu jumatate de talpa in gaura goala din care lipsea gratarul, gratar care intre timp disparuse in vreo caruta a vreunui tigan ce aduna fier vechi de prin cartier, pe la mine prin cartier cam trec des astfel de carute. Fiind lucios si usor de luat, gratarul a atras atentia.

Si uite asa, scara noastra, s-a ales cu o gaura in fata scarilor, datorita initiativei unui vecin, pe care l-a mancat undeva sa curete el gratarul.
In fine, trebuie iertat, fiind nou in cartier nu stie treaba cu tiganii.