Vecinul cu doua etaje mai sus de mine este seful scarii, seful administratiei din cartier, dar si membru PD-L. In prima instanta nu ii pot reprosa nimic: lipeste anunturi pe usa de la intrare, se ocupa de citirea la apa calda, rece, suna cand se infunda canalizarea, din aceste puncte de vedere e ok. Dar are un mic defect. Inainte de orice fel de alegeri ce implica si partidul PD-L ne face o vizita, insotita, asa cum face orice bun politician, de un lung discurs.

Pana acum cateva luni, cand nu aveam drept de vot, ma retrageam din camera unde era el si il lasam sa palavrageasca cat vroia despre puterea benefica a lui Basescu. Acum, ca sunt si eu prinsa in jocul asta al votului, al candidatilor la presedentie, am stat si l-am ascultat. Incerca sa ne convinga ca “Basescu e cel mai bun, ganditi-va ca toti s-au aliat sa il doboare pentru ca e cel mai puternic, fara el se duce tara de rapa, nu mai avem viitor daca PD-L nu mai este la putere. De-a lungul anilor s-a demonstrat ca este cel mai curat partid, ca tara are nevoie de oameni ca noi care sa il voteze pe Basescu. Ganditi-va la copiii dumnevoastra care au nevoie de un viitor stralucit, ce s-ar face daca ar veni unu ca Geoana sau Antonescu (facea ce facea si se lega de opozitie).”

L-am ascultat, l-am ascultat, pana i-am spus sa imi zica 3 lucruri bune pe care le-a facut Basescu in mandatul sau. Toate persoanele din camera s-au uitat urat la mine, ai mei pentru ca “l-am deranjat” cu intrebarea mea, iar el pentru ca nu avea raspuns. Eh, la intrebari asa grele, nici astea indoctrinati cu politica nu au un raspuns clar.

Din nefericire, Basescu are destui simpatizanti: cei ca vecinu’, cei ca taica-meu care il voteaza ca patronul lui e din PD-L si fara acest partid nu merge nici fabrica bine, cei carora le mai face Basescu o vizita, si uite asa se aduna. Dar noi speram, poate castigam ca Urziceniul in ultimul minut al prelungirilor.