Citeam in cartea de psihologie despre atentie. Doar ca manualul asta de psihologie ori e invechit, ori autorii manualelor nu au permis de conducere.

“Sunt profesii foarte pretentioase in ceea ce priveste insusirile atentiei, cum este cazul deosebit de cunoscut al soferului. Atentia acestuia trebuie sa se caracterizeze prin concentrare, stabilitate, distributivitate, mobilitate. De aceea, in cadrul examenului psihologic sunt folosite teste cu ajutorul carora se scoate in evidenta daca solicitantul corespunde sau nu cerintelor si solicitarilor profesionale privind atentia”.

S-au incercat n metode de reducere a accidentelor, de la instalarea unor camere de luat vederi in trafic, pana la avertizari cu radare, politie, semne de circulatie, centuri, drumuri si rute ocolitoare, sensuri giratorii, delimitatoare de viteza si multe altele. Ma intreb insa de ce nu se incearca sa se dea examenele in mod cinstit?

Cursuri de legislatie? Am fost o singura data cat am facut scoala, si atunci ca sa semnez dosarul si o fisa prin care admiteam ca am fost la toate cursurile de legislatie. In momentul in care am invatat acasa si erau intrebari pe care nu le stiam, vrand sa merg la legislatie, mi s-a spus sa caut pe internet ca sigur gasesc. Test psihologic? Toti instructorii au “datoria” de a iti face tie rost de semnatura acelui test, doar ei se ocupa de dosar. Atentie distributiva, mobilitate, concentrare? Conteaza pentru cineva? Sanatos, nebun, bolnav psihic? Stie cineva?

Singurul examen corect este proba teoretica. Dar si aceea e la fel de prost structurata ca si testele de inteligenta. Cu cat faci mai multe, cu atat esti mai inteligent pentru ca ai invatat algoritmul. Dintr-o carte cu 1000 si ceva de intrebari iti pica 26. Ajunsesem sa fac de atatea ori testele incat stiam raspunsul fara sa vad variantele. Proba practica? In ziua cand am dat eu examen, am fost martora la o doamna de vreo 30 de ani: a intrat pe interzis in disperarea politistului, nu stia sa schimbe vitezele pe motiv ca instructorul ei se ingrijea de treaba asta in trafic, iar in viteza a 3 a nu putea merge in linie dreapta. Politistul a intervenit de 2 sau 3 ori si a tras de volan, plus indicatiile de rigoare. Rezultatul? am coborat din masina, iar ea fericita imi facea semn pe geam ca a fost admisa.

Asa auzim la stiri de un nou accident soldat cu morti, raniti, parinti fara copii sau copii fara parinti. Si cauza nu e numai viteza, semnele rutiere sau neatentia, ci lipsa de interes pentru examenele care ar putea face diferenta intre cei ce sunt capabili si stiu cu adevarat sa conduca. Iar testele cu adevarat importante raman doar un vis al autorilor manualelor de psihologie.