Eram pe punctul de a adormi. Ultimul tweet pe care il citesc este un link spre youtube. Poate e o melodie lenta, buna de somn, ma gandesc in adormirea si frigul ce m-au cuprins asta-seara. Dau click si vad urmatorul video. Ma uit si ma tot uit, ma uit in continuare si imi place. Zambesc. Devin apoi serioasa si imi spun ca nu ma poate influenta un video. Cu un prezentator infrigurat care arunca niste hartii. Sunt serioasa. Dar incep sa meditez si ma gandesc,  eu oare ce vreau? Ce pot face? Fac ceva? Imi place ce fac? Mai intai va las sa vedeti video realizat de SuccesDublu si ePitesti!

Ar fi simplu sau complicat sa incerc sa gasesc raspunsuri. Ar fi usor sa imi insir ideile. Ar fi greu sa ma gandesc la esecuri si neajunsuri. Ar fi imposibil sa nu cred in nimic. Dar momentan doar privesc. La mine raportandu-ma la mine si apoi la ceilalti. Si imi dau seama ca suntem capabili in masura in care ne credem capabili. Suntem buni in masura in care vrem sa fim buni. Avem habar de ce suntem in stare atunci cand incercam sa aflam. Recunosc ca am stat cam mult in stand-by, dar poate este timpul sa incercam sa devenim activi pentru  noi.

Stiu ca nu e de ajuns un video, o intrebare la miez de noapte si o semi-motivatie. Dar este un inceput de schimbare. Va urez noapte buna!

La inceputul anului 2009 mi-am stabilit cateva obiective, o lista cu ceea ce este de facut, iar primul pe lista a fost sa vad Aradul. Intr-o ora am trenul si maine voi fi la Arad. Pana acum am realizat din lista numerele 1 (maine), 3, 4, 9, 10, 11, 13. Eu zic ca stau bine tinand cont ca celelalte tin strict de mine, nu mai intervin si alti factori.

Ne mai auzim! Weekend placut!

Sa ma doara-n cur de viata, de cine mi-e presedinte, de ce face guvernul, de gripa porcina, de incalzirea globala, de riduri, de burta, de cum arata nevasta-mea. De-as crede in reincarnare, poate m-as gandi sa-mi las treburile rezolvate, pe lumea asta, dar cum nu cred…

Zilele astea am facut 35 de ani si daca tot i-am facut iar pe plan profesional nu se intrevede nicio schimbare radicala, nu ca mi-as dori neaparat, dar chiar nu se intrevede, ei bine, m-am gandit sa fac si eu ceva cu viata mea, o schimbare, un obiectiv de indeplinit, o tinta, ceva care sa ma faca sa simt ca nu ma trezesc in fiecare dimineata degeaba.

Mi-am adus aminte ca acum 18 luni am reusit sa ma las de fumat (dupa 20 de ani de dependenta), nu m-a costat decat 15 kilograme in plus, costul mi se pare echitabil, nu ma mai imbolnavesc de plamani, ma imbolnavesc de inima. Cica se moare mai usor de inima.
Ideea este ca acum 18 luni am scapat de un lucru din viata mea care imi dadea dependenta. Acum vreau sa scap de altul, este vorba de Coca-Cola, cred ca va fi mai usor decat cu tutunul si nici nu cred ca ma mai aleg cu vreun kilogram in plus, ba din contra, poate mai scad

Astazi va fi prima zi de lupta contra dependentei de Coca-Cola, cu ce voi inlocui carbogazoasa nu am idee, poate apa plata, poate ceaiuri (Lipton), sucuri necarbogazoase, sucuri naturale, poate altceva, habar nu am deocamdata dar stiu ca voi renunta la ea. Aveti vreo idee?

Daca tot am ajuns al capitolul “planuri de indeplinit“. Cred ca mai vreau ceva. Vreau sa ajung intr-un spital cat mai tarziu cu putinta. Am oroare de spitale, mai ales cele din Romania, in viata mea nu am avut o zi de internare, cel putin nu-mi aduc aminte sa fi avut, as vrea sa continui asa multi ani, vreau sa nu ajung prea curand pe mana doctorilor de la noi, cred ca stiti si voi de ce.

Daca tot am scapat de tigari, sa zicem ca scap si de Cola, pai singurele care m-ar mai baga in spital, in afara de vreun accident, ar fi kilogramele.

Deci, in viitorul apropiat va urma o alta batalie, cea cu kilogramele, deocamdata sa castig razboilul cu Soda.

Pentru ca nu stim ceea ce vrem, sau poate pentru ca nu vrem ceea ce stim.

1. Oamenii isi doresc o Ileana (Cosanzeana), dar capata o Printesa de Aur.
2. Fetele il viseaza pe Fat-Frumos, dar il primesc pe Baiatul Mamei.
3. Copiii isi doresc sa calareasca un cal, dar primesc doar biciclete scumpe cu motor.
4. Copiii citesc aventurile lui Jules Verne, isi doresc sa calatoreasca in balon, dar de la 18 ani viseaza la curse ilegale.
5. Indragostitii isi doresc sa iubeasca o singura data, dar se despart din cauza infidelitatii.
6. Oamenii isi doresc sa calatoreasca, dar nu gasesc bani si timp pentru placerile lor.
7. Cand intra in politica, oamenii viseaza sa isi pastreze onoarea, iar dupa un timp incearca sa o fure si pe-a altora.
8. Ne-aducem aminte si ne dorim sa mai jucam coarda, sotron, prinselea, dar nu mai avem cu cine.
9. Ne dorim un castel, dar nu ca cel al lui Becali. Ne dorim un castel unde sa gazduim multa iubire, dar nu avem caldura.
10. Ne dorim prieteni adevarati, dar ii alegem in functie de haine, bani si frumusete.
11. Ne dorim sa citim, dar stim sa deschidem doar pdf-urile.
12. Ne consolam ca exista google, orange, vodafone, cosmote si zapp. De aceea nu mai avem timp de intalniri.
13. Ne uitam la filme care ne impresioneaza prin faptele bune, dar doar ne uitam.
14. In fiecare an il asteptam si sarbatorim pe Mos-Craciun, dar niciodata nu credem ca el exista.
15. Oamenii cred in superstitii, dar nu cred in Dumnezeu.
16. Jurnalistii vand stiri, dar nu si adevaruri.

N.Cu toate astea, eu cred in Fat-Frumos.

Desi pare cam tarziu de facut o lista cu obiectivele pe 2009, dupa ce am vazut la Gabi, m-am gandit ca nu ar fi rau sa imi stabilesc si eu niste prioritati. Le voi scrie pe primele 13, cele mai importante:

1. Sa ajung la Arad.
2. Sa calatoresc mai mult, sa cunosc cel putin inca 5 locuri noi.
3. Sa obtin permisul de conducere, eventual si masina.
4. Sa imi organizez mai bine timpul.
5. Sa le ofer parintilor o bucurie.
6. Sa citesc mai mult.
7. Sa scriu mai mult pe blog.
8. Sa nu mai fiu asa rautacioasa.
9. Sa termin clasa a XI-a cu o medie peste 9.50.
10. Sa imi renovez apartamentul.
11. Sa fac mai mult sport.
12. Sa mananc mai sanatos.
13. Sa dorm mai putin.

La sfarsitul anului o sa trag linie si o sa vad daca am realizat ceea ce mi-am propus.