In urma cu un an mi-am cumparat o cursiera. Aia a fost prima teapa. Dupa care au urmat altele (tepe, nu cursiere). Apoi am ajuns un mic specialist si mi-am construit propria cursiera. Urmatoarea e in lucru.
Dupa un an de pedalat, ma pot lauda ca am facut mai multi kilometri cu bicicleta decat cu masina.
Dupa cum se vede in graficul de mai sus, am incercat sa folosesc bicicleta si iarna. De cateva ori si la minus 10-15 grade.
Mai jos am sa trec cateva impresii, dupa 5.000 de km facuti cu bicicleta:
– am slabit 4 kg. Sincer, in urma cu un an credeam ca o sa slabesc mai mult. Bine, nici nu prea m-am abtinut de la mancare. Partea buna e ca am de gand sa pedalez multi ani de acum incolo, deci e timp si pentru slabit.
– dupa renuntarea la fumat (au trecut deja 8 ani!), asta e cea mai benefica chestie facuta corpul meu.
– ma simt mai bine si obosesc mai greu.
– tensiunea arteriala si colesterolul sunt in scadere.
– am invatat multe. Chiar daca am avut bicicleta si in copilarie, pana acum habar nu aveam cum trebuie apasat pe pedale, cum trebuie sa respir, cum trebuie sa-mi dozez efortul, cand sa ma hidratez, cand si cum sa schimb pinioanele si multe altele.
De aia la inceput, cand am dat peste prima panta mai lunga si abrupta, desi mai aveam putere in picioare, am fost nevoit sa renunt pentru ca simteam cum imi iau foc plamanii.
– o mai spun inca o data, Strava este cea mai tare aplicatie pentru telefon.
– vad lumea altfel. La tara, cu masina, m-am dus de zeci de ori, dar am vazut mai putine lucruri interesante decat am vazut la primul drum cu bicicleta.
– am descoperit localitati si drumuri in jurul Craiovei de care habar n-aveam.
– acum gasesc mai usor locuri de pozat pentru Instagram.
– fata de acum un an, cred ca s-a dublat numarul biciclistilor din Craiova.
– din punctul meu de vedere, pistele de biciclete amenajate pe trotuar sunt o mega porcarie. Mai ales cele din Craiova, care sunt facute în bataie de joc. Decat sa urc si sa cobor 10 borduri in 100 m, mai bine ocolesc strazile care au astfel de piste.
– am luat deja prima cazatura serioasa (coasta fisurata, entorsa de glezna, cot julit etc). Sper sa fie si ultima.
– partea cu adevarat urata la toata chestia asta cu pedalatul este ca am ajuns sa nu urasc nimic mai mult decat maidanezii si ONG-urile care lasa impresia ca ii protejeaza.
Va zic, cel mai rau cu biciclistii se poarta maidanezii, iar cel mai rau cu maidanezii se poarta ONG-urile. De exemplu, sunt ONG-uri care periodic dau drumul pe Centura Craiovei la cate 6-7 maidanezi odata (dupa 200 de ore petrecute in sa am ajuns sa cunosc toti maidanezii din Craiova, deci stiu cand si unde apar altii noi). In maxim o saptamana toti maidanezii aia sunt imprastiati pe asfalt. Am vazut caine lovit de tir si care apoi s-a tarat 30 de metri pe asfalt cu matele scoase…
– revin cu un articol dupa ce depasesc 10.000 de km.
